Angajații spitalului „Toma Ciorbă” susțin că scopul reorganizării instituției medicale, de fapt, este lichidarea ei. Conform unui document publicat de ei, este vorba despre unicul spital istoric din Moldova, iar schimbarea locației este „inimaginabilă”, în opinia colectivului.

Totodată, doctorii notează că tăcerea Consiliului Național al Monumentelor Istorice, Academiei de Științe a Moldovei și a altor instituții de profil „ridică semne de întrebare”, deoarece complexul face parte din patrimoniul național. De asemenea, medicii mai menționează că, deși Ministerul Sănătății susține în nota informativă a proiectului că Spitalul Dermatologie, care va fi absorbit, are spații corespunzătoare, dotarea lui ar fi mai precară decât cea de la „Toma Ciorbă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu dorim să credem că că actuala propunere de fuziune ar urmări eliberarea terenurilor pe care este amplasat spitlaul istoric. (…) Propunerea de fuzionare este o primă etapă de lichidare, prin procedura de lichidare a acestei instituții medicale, cu toate urmările respective de pierdere a unui colectiv competent și bine format”, transmite echipa de la „Toma Ciorbă”.

Specialiștii susțin că Spitalul Dermatologie nu corespunde standardelor de tratare a bolilor infecțioase. Ei mai punctează că anterior s-a invocat că infrastructura este veche și clădirea a fost inclusă în lipsa celor pasibile privatizării.

Adresarea a fost transmisă președintei Maia Sandu, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății și Avocatului Poporului. Medicii cer excluderea de pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a subiectului, eficientizarea procedurilor de atragere a investițiilor și inițierea procedurilor de acces la granturi, pentru a moderniza spitalul „Toma Ciorbă”.

Amintim că, potrivit unui proiect publicat spre consultări de Ministerul Sănătății, spitalul de boli infecțioase „Toma Ciorbă” va fi reorganizat și va „absorbi” Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile.

Conform notei informative a proiectului prezentat, clădirea spitalului „Toma Ciorbă” este veche și necesită renovări, pe când Spitalul Dermatologie își desfășoară activitatea într-un edificiu care poate fi ajustat la standardele actuale de prestare a serviciilor medicale acordate de ambele instituții.

„Principalele cauze care au dus la apariția problemei sunt: carențele în modul de organizare și funcționare ale instituțiilor respective, utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare de către acestea, precum și starea clădirilor ale IMSP SCBI „Toma Ciorbă” ale căror termen de exploatare este depășit considerabil și nu corespund cerințelor contemporane”, notează Ministerul Sănătății în nota informativă.

Autoritatea mai preciza că managementul separat al celor două spitale implică cheltuieli suplimentare nejustificate. De asemenea, conform notei informative a proiectului, în perioada pandemiei au fost ocupate 65% dintre paturi.

Ministerul Sănătății a discutat doar neoficial cu administrația Spitalului „Toma Ciorbă” despre reorganizare, până a se afla despre decizie. Directorul, Sergiu Vasiliţa, a precizat redacției Realitatea că i s-a comunicat în luna mai despre intenție. Conform lui, cele două instituții vor activa în continuare în aceleași sedii, însă vor avea o singură administrație. „Decizia aparține Ministerului Sănătății”, a punctat medicul, întrebat dacă va rămâne el director al instituției după fuziune sau dacă, în urma eventualei aprobări a hotărârii de Guvern, ar urma și un concurs pentru această funcție.

Cât despre rata de spitalizare în perioada pandemiei, Vasilița consideră datele eronate. El a precizat că procentajul se stabilește luând în considerare mai mulți factori, inclusiv date din anii precedenți, iar pe timp de COVID-19 acesta a scăzut pentru că a crescut perioada de internare a pacienților.

#angajati #lichidare #reorganizare #spital #Toma Ciorba

Cel puțin 734 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute în urma inundațiilor și alunecărilor de teren devastatoare produse în apropierea graniței dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya, care a provocat viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și tone de aluviuni, iar bilanțul victimelor ar putea crește, informează adevărul.ro.

În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți.

Echipele de salvare întâmpină dificultăți majore din cauza noroiului, drumurilor și podurilor distruse și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere participă la operațiunile de căutare și salvare, iar India a trimis specialiști în intervenții în tuneluri și personal medical, notează Al Jazeera.

Situația este complicată și de formarea unui lac de baraj, după acumularea de aluviuni, care a determinat temporar suspendarea operațiunilor de salvare. Autoritățile chineze monitorizează zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce sute de salvatori încearcă să restabilească accesul către regiunile afectate. Operațiunile de salvare au fost reluate după ce amenințarea reprezentată de lac a fost considerată gestionabilă.

Katrina Yu, corespondenta Al Jazeera la Beijing, a declarat că, potrivit autorităților chineze, riscul pare să fi fost redus, dar nu a dispărut.

„Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor”, a spus ea, adăugând că „autoritățile sunt încrezătoare că, în cazul în care situația din jurul lacului de baraj s-ar deteriora, vor putea avertiza echipele de salvare aflate mai jos cu aproximativ 30 de minute înainte”.

Pagube de miliarde de dolari în Nepal

În Tibet au fost raportate alte victime și sute de cetățeni străini dispăruți. Nepalul estimează că pagubele provocate de dezastru depășesc 4 miliarde de dolari, iar comunitatea internațională a început să trimită ajutoare și fonduri pentru operațiunile de urgență.

Nepalul și China colaborează pentru a identifica cetățenii dispăruți și cetățenii străini.

Însă eforturile s-au dovedit a fi dificile, având în vedere că drumurile și podurile au fost distruse.

Duminică dimineață, nivelul apei din râul Trishuli a crescut în urma unor noi precipitații, determinând locuitorii și echipele de salvare să se refugieze pe terenuri mai înalte, a declarat un oficial al poliției nepaleze.

Un alt reporter Al Jazeera a afirmat că autoritățile „nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor de ajutorare, care include asistența umanitară și redeschiderea drumurilor”, din cauza „terenului accidentat și a lipsei resurselor suficiente”.

Cum a început dezastrul din Nepal și Tibet

Apar noi informații despre modul în care s-au produs viiturile devastatoare care au lovit Nepalul și Tibetul pe 26 august. Imagini filmate în Himalaya surprind momentul în care o cantitate uriașă de gheață și rocă s-a desprins de pe versant, declanșând un lanț de evenimente care avea să provoace viituri și alunecări de teren de proporții.

Imaginile arată bucăți masive de gheață care se desprind de pe o creastă a muntelui Langtang Lirung, pe partea nepaleză a frontierei. Martorii au povestit că au auzit un zgomot puternic înainte ca gheața, rocile și resturile să se prăbușească în vale.