Curs valutar
  • EUR
    20.5679
    -0.3462%
  • USD
    18.0183
    -0.0094%
  • RUB
    0.2353
    0.255%
  • RON
    4.1602
    -0.3606%
  • UAH
    0.6392
    -0.7979%

DOC Nașa lui Robu a fost achitată cândva într-un dosar gestionat de noua șefa interimară de la Anticorupție

19 Oct. 2021, 07:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
19 Oct. 2021, 07:20 // Societate //  Realitatea.md

În primăvara acestui an, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în completul de judecători Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev au emis hotărârea într-un dosar de rezonanță „mita pentru cinci judecătoare”, în care figura și procurora Vera Chiranda, despre care presa a scris că este nașa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Relevanța acestei informații a devenit actuală în contextul în care procurora care a condus grupul de urmărire penală este nimeni alta decât Elena Cazacov, noua procuroră-șefă interimară a Procuraturii Anticorupție (PA).

Potrivit dispozitivului hotărârii Judecătoriei Buiucani, Vera Chiranda a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 al. 5 și de art. 325 al. 3, lit. a1, „din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Potrivit Codului Penal, aceasta era învinuită de corupere activă a unei persoane cu funcție de demnitate publică, dar și de complicitate la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, pentru care risca cel puțin de la 6 la 12 ani de închisoare cu amendă de la 300 de mii de lei la 400 de mii de lei. Asta este pedeapsa minimă, pentru că pentru persoanele juridice este prevăzută o amendă mai mare – de la 700 de mii de lei la 900 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Odată ajuns dosarul pe masa judecătorilor, s-a aflat că procurorii de fapt solicită achitarea tuturor figuranților. Respectiv, după ce a fost pronunțată hotărârea primei instanțe, aceasta nu a fost atacată de acuzatori în instanța ierarhic superioară decât în privința judecătoarelor Svetlana Tizu și Liubovi Brânză.

„Sentința a fost atacată în privința doamnei Svetlana Tizu, în privința doamnei Liubovi Brînză și în privința lui Furtună Vitalie. Acuzarea de stat a considerat că sentința a fost una întemeiată în privința celorlalți”, a declarat procurora Elena Cazacov pentru ZdG.md tot în primăvara anului trecut.

Despre faptul că Dumitru Robu și Vera Chiranda sunt rude s-a scris încă în anul 2019, când primul pentru prima dată a preluat interimatul șefiei Procuraturii Generale, pe vremea în care Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) era în coaliție cu PSRM. Mai mult, se spunea că Vera Chiranda este și cumătra lui Andrei Năstase, atunci viceprim-ministrul și ministrul de Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președinte a Republicii Moldova.

Solicitat de presă, Dumitru Robu a recunoscut, prin intermediul Serviciului de comunicare al Procuraturii, că într-adevăr nașa sa de cununie este Vera Chiranda. Nici Andrei Năstase nu a negat relația de rudenie.

DOC Apartament de aproape jumătate de milion și automobil KIA. Averea șefei interimare a Procuraturii Anticorupție

Realitatea Live

18 Ian. 2022, 12:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
18 Ian. 2022, 12:55 // În Lume //  Realitatea.md

Evacuarea lentă poate fi parțial propagandă, parțial pregătire pentru un conflict sau parțial simulare, spun oficialii ucraineni și americani, însă, ar putea fi toate trei.

Cu o săptămână înainte de începerea întâlnirilor diplomatice intensive cu privire la acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina, oficialii americani și ucraineni au urmărit de departe cum Rusia își golea ambasada din Kiev.

Pe 5 ianuarie, 18 persoane – majoritatea copii și soții ale diplomaților ruși – s-au urcat în autobuze pentru un drum de 15 ore până acasă, la Moscova, potrivit unui înalt oficial de securitate ucrainean.

În următoarele zile au urmat încă vreo 30, de la Kiev și de la un consulat din Lviv, în vestul Ucrainei. Diplomaților din alte două consulate ruse li s-a spus să se pregătească pentru a părăsi Ucraina, a declarat oficialul de securitate, vorbind sub condiția anonimatului.

Diminuarea numărului angajaților ambasadei Rusiei poate fi parțial propagandă, parțial pregătire pentru un conflict care se profilează sau parțial simulare, spun oficialii ucraineni și americani. Ar putea fi toate trei. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat marți că ambasada sa din Kiev „funcționează ca de obicei”.

În ultimele zile, plecările lente – pe care rușii știau cel mai probabil că americanii și ucrainenii le vor vedea – au devenit parte din puzzle-ul a ceea ce se va întâmpla în continuare. Ele reprezintă un punct de date de rău augur, pe lângă atacurile cibernetice asupra ministerelor ucrainene de săptămâna trecută și rapoartele de la Microsoft și guvernul SUA că malwar-ul mult mai distructiv a fost plantat în rețelele ucrainene, dar nu a fost activat.

Convoaie enorme de trenuri încărcate cu tancuri, rachete și trupe continuă spre vest prin Rusia. Se pare că se îndreaptă spre granița cu Ucraina. Aleksandr Lukashenko, liderul autoritar al Belarusului, a anunțat luni că forțele și echipamentele ruse au început să sosească în țara sa pentru un exercițiu militar comun, care va avea loc în două locații: la granița de vest a Belarusului, lângă Polonia și Lituania, două țări NATO și de-a lungul graniței cu Ucraina, care s-ar putea dovedi o altă cale de invazie.

Exercițiul a primit un nume care sună foarte american: Allied Resolve. Dar la Kiev, oficialii ucraineni se așteaptă pe deplin ca trupele ruse dislocate în Belarus să rămână pe termen nelimitat, lăsând Ucraina deschisă atacului din nord, est și sud.

„Vom fi înconjurați pe deplin de forțe”, a spus înaltul oficial de securitate ucrainean.

La Washington, oficialii americani spun că Putin încă nu a luat decizia de a invada. Ei îl descriu mai mult ca fiind un tactician decât un mare strateg și cred că el cântărește constant o mulțime de factori diferiți. Printre acestea se numără cât de bine ar putea rezista sancțiunilor amenințate asupra băncilor și industriei sale și dacă cererile sale ca Ucraina să nu mai meargă spre NATO – și ca NATO să înceteze să se răspândească spre Rusia – primesc suficientă atenție.

Dar oficialii americani spun că Putin ar fi putut, de asemenea, să fi ajuns la concluzia că, odată cu înarmarea Ucrainei de către Statele Unite și alte țări, avantajul său militar riscă să scape. Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a anunțat luni într-o adresă adresată Parlamentului că țara va începe să furnizeze Ucrainei arme ușoare de apărare antiblindare.

Este posibil ca ei să încerce să susțină argumentul conform căruia Statele Unite și aliații săi occidentali ar trebui să ia în serios cererile lor conform cărora Ucraina nu se poate alătura niciodată NATO și că trupele, armele nucleare și alte arme grele trebuie eliminate din fostele state ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia, care a fost odată aliată cu Uniunea Sovietică.

S-ar putea, de asemenea, ca rușii să încerce să indice că se pregătea un atac, deși nu existau alte semnale. De fapt, acumularea de trupe rusești la granița cu Ucraina nu crește într-un ritm pe care oficialii Pentagonului îl așteptau acum o lună.

Cele mai recente estimări ale SUA sunt că aproximativ 60 de grupuri tactice de batalion, cunoscute sub numele de B.T.G. și fiecare cu o medie de 800 de soldați, se află acum la granița cu Ucraina. Combinați cu alte forțe locale, rușii au aproximativ 77.000 de soldați la graniță. Alții pun cifra la mai aproape de 100.000 – depinde mult de modul în care sunt numărate diferitele forțe – dar aceasta este cu mult sub estimarea Pentagonului în urmă cu mai bine de o lună că numărul total ar putea crește la 175.000.

Oficialii militari și de informații americani și europeni spun că Putin ar putea aștepta ca pământul să înghețe, ceea ce facilitează transportul de echipamente grele peste graniță. Sau s-ar putea să crească încet, pentru un avantaj diplomatic, în timp ce așteaptă un răspuns scris din partea administrației Biden și a NATO la cererile sale de a aduce înapoi poziția militară a NATO la ceea ce era acum 15 ani – mult mai departe de granițele Rusiei.

În timp ce oficialii americani încă cred că Putin este indecis cu privire la următoarea sa mișcare, oficialii de la Kiev evaluează cum ar putea arăta un atac, dacă se va întâmpla. Ar putea veni sub forma unei invazii complete, a spus oficialul ucrainean de securitate. Sau Rusia ar putea lansa un atac cibernetic asupra rețelei energetice ucrainene – mult mai mare decât cele efectuate în 2015 și 2016 – combinat cu escaladarea militară în estul Ucrainei, unde forțele separatiste susținute de Rusia rămân profund înrădăcinate.

Nimeni, în afară de liderii de la Kremlin, par să știe cu siguranță cum ar putea decurge următoarele zile și săptămâni.

În acest context, o delegație înaltă de senatori americani au sosit luni la Kiev. Călătoria lor a urmat unei vizite la Kiev, miercurea trecută, a C.I.A. directorul William J. Burns, care s-a consultat cu oficialii serviciilor de informații și s-a întâlnit cu Zelensky pentru a discuta eforturile de a reduce tensiunile cu Moscova.

Președintele Vladimir V. Putin, care a descris din ce în ce mai mult expansiunea NATO spre est ca pe o amenințare existențială pentru țara sa, a spus că acumularea militară a Moscovei a fost un răspuns la parteneriatul din ce în ce mai adânc al Ucrainei cu alianța.

Vizita senatorilor a fost o demonstrație bipartizană de sprijin din partea celui mai puternic aliat al Ucrainei, chiar dacă au adus puține propuneri specifice pentru a împiedica un atac rusesc.

„Acțiunile Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea, precum și acțiunile pe care le planifică astăzi, reprezintă cel mai grav atac asupra ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial din timpul vieții noastre”,  a declarat senatorul Christopher S. Murphy, un democrat din Connecticut, care face parte din Foreign Comitetul de Relații.

Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014 și a instigat o revoltă separatistă violentă care a desprins efectiv două provincii ucrainene. Peste 13.000 de oameni au fost uciși în lupte.

La conferința de presă, Murphy a spus că speră că legislația care conturează sancțiunile de pedepsire împotriva conducerii Rusiei, inclusiv a lui Putin, va ajunge la biroul președintelui Biden înainte de orice acțiune rusă și, eventual, va ajuta la descurajarea acesteia. Într-o întâlnire cu senatorii luni seara, președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat să impună rapid sancțiuni „pentru a contracara agresiunea” din Rusia.

Angajamentele senatorilor de a apăra democrația și de a învinge tirania păreau o întoarcere la Războiul Rece. Într-adevăr, observatorii au susținut că amenințările lui Putin împotriva Ucrainei sunt înrădăcinate în dorința de a reconstitui un bloc estic condus de Moscova, care amintește de vremurile sovietice.

În mod similar, Lukașenko, liderul belarus care este apropiatul lui Putin, și-a făcut propriul argument că rușii le-au răspuns americanilor.

Este posibil în acest spirit că trupele ruse vor începe luna viitoare exerciții militare în Belarus. Oficialii de securitate se tem că exercițiile ar putea deveni un pretext pentru desfășurarea pe termen lung a forțelor ruse în fosta republică sovietică, care împarte o lungă graniță de vest cu Uniunea Europeană și NATO.

Lukașenko s-a angajat să urmeze exemplul lui Putin în orice acțiune în Ucraina.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală