Proiectul controversat privind interzicerea anabolizanților a fost din nou inclus pe ordinea de zi a următoarei ședinte de Guvern. Dacă anterior documentul prevedea că se interzice doar producerea acestor tipuri de preparate în Republica Moldova, conform versiunii actualizate, va fi restricționat și importul.

Conform documentului, „se interzice importul, fabricarea, distribuirea, comercializarea, prescrierea și eliberarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni, cu excepția denumirilor comune internaționale, nomenclatura si cantitatea cărora vor fi aprobate anual de către Ministerul Sănătății, achiziționate prin procedura de licitație publică”.

Așadar, se pare că Ministerul Sănătății vrea să controleze strict piața anabolizanților, Republica Moldova fiind unul dintre statele unde asemenea preparate se fabrică. De menționat este că în țară există un singur producător, conform declarațiilor anterioare, făcute de către reprezentanții Asociației producătorilor de medicamente.

„În Republica Moldova substanțele steroidiene anabolizante sunt fabricate sub formă de medicamente, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM). Consumul acestora în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, au impus întreprinderea măsurilor în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanțe dopante. (…) Mecanismul de implementarea a prezentelor amendamente la lege va fi reglementat prin ordinul ministrului sănătății. Aceste masuri vor minimaliza riscurile de trafic al medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și/sau androgeni”, se arată în nota informativă a proiectului actualizat.

Proiect de Lege – Interzicere Annabolizanți MS by Realitatea.md on Scribd

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie 2023, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice, printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda. Datele Serviciului Vamal, însă, arătau la acel moment că în total, în ultimii trei ani, în țara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, dintre care doar unul în proporții mari. Singurul dosar de amploare a fost pornit de comun cu autoritățile române și deja se află pe masa judecătorilor.

Conform unui răspuns recepționat de la Vamă, în 2021 au fost depistate 1680 de comprimate sau fiole cu anabolizanți transportate prin contrabandă, în 2022 – 2605, iar în 2023 – 11.779, în unul dintre cazuri valoarea preparatelor ridicate depășind 16.000 de unități convenționale.

Ce spuneau patronatele?

Când se discuta aprobarea proiectului în varianta anterioară, în iulie 2023, membrii Asociației producătorilor de medicamente mai menționau că dacă se va impune interdicția de a produce anabolizanți, „Republica Moldova ar putea pierde milioane de euro anual”.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atât, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Ulterior, când examinarea subiectului la Guvern a fost scoasă de pe ordinea de, Ministerul a precizat într-o reacție remisă redacției Realitatea că este vorba despre amânarea examinării proiectului.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, de exemplu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

#anabolizanți #import #interdictie #Ministerul Sănătății #proiect

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.