Pe parcursul anului 2022, partidele politice au beneficiat de alocații financiare din bugetul de stat în valoare de peste 38 de milioane de lei. Datele se regăsesc în RAPORTUL Comisiei Electorale Centrale (CEC), prezentat la ședința de astăzi, 21 iunie, a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

„Potrivit Raportului pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, anul trecut, în bugetul CEC au fost alocate mijloace financiare în valoare de 42 de milioane de lei, care urma să fie distribuite către 36 de partide politice, conform performanțelor obținute de acestea la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au menționat că nu toate mijloacele financiare au fost distribuite din cauză că unele partide politice nu au prezentat datele conturilor bancare, iar în cazul a șase partide politice transferul alocațiilor de la bugetul de stat a fost suspendat, urmare a sancționării acestor formațiuni. Respectiv, valoarea totală a alocațiilor financiare oferite a fost de 38,6 milioane de lei”, anunță Legislativul.

În topul partidelor care au primit cei mai mulți bani de la stat este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 15,7 milioane de lei urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) – 8,3 milioane de lei, Partidul Social Democrat European (anterior Partidul Democrat din Moldova) – 4 milioane de lei, Partidul Nostru (PN) – 2,8 milioane de lei, Platforma „DA” – 2,7 milioane de lei și Partidul Comuniștilor (PCRM)– 2 milioane de lei.

Cum s-au distribuit banii

pentru fiecare vot valabil exprimat, acordat partidelor politice și blocului electoral în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în mărime de 0,7173985 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat ,acordat partidelor politice și blocurilor electorale în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 0,3622262 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în mărime de 0,5780775 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 6567,3437500 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în mărime de 63,7760986 lei;
cuantumul alocaților lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 10 945,5729167 lei și cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 103,6880797 lei.

De asemenea, potrivit bani.md, pentru performanțele obținute în alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, 22 de partide politice au beneficiat de alocații de la bugetul de stat.

„Pentru performanțele obținute în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au informat Comisia despre deschiderea contului respectiv 16 partide politice; Pentru performanțele obținute în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au comunicat Comisiei despre deschiderea contului respectiv 9 partide politice”, se arată în documentul publicat de Legislativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, reprezentații CEC au specificat că, pe parcursul anului trecut, au fost inițiate procese contravenționale în privința a două partide politice pentru modul de gestionare a mijloacelor financiare, în legătură cu utilizarea contrar destinației a alocațiilor de la bugetul de stat.

Raportul pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale va fi prezentat și în plenul Parlamentului.

#CEC #parlament #Partide politice #raport

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.