Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin, a ajuns în vizorul Autoritatea Națională de Integritate pentru că ar fi încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale prin nedeclararea unor bunuri mobile deținute cu drept de posesie și folosință. Ca urmare, ANI urmează să sesizeze Procuratura Anticorupție pentru a fi verificată averea lui Grigorișin.

ANI a fost sesizată în anul 2020 pentru a verifica declarațiile de venit a primarul municipiului Bălți. Astfel, în sesizare se aduc la cunoștință, pretinsele acțiuni ilegale ale lui Grigorişin Nicolai, manifestate prin:

Nedeclararea unui bun imobil cu suprafața de 80,7 m², deţinut în proprietate de soția sa.
Nedeclararea până în anul 2019 a 2 terenuri din Ucraina cu suprafața de 0, 3961 ha şi 0, 2091 ha, dobândite în proprietate de soţia sa, în anul 2015.
Nedeclararea autoturismelor deținute în folosință de către Grigorişin, care au fost procurate şi se află în proprietatea socrului acestuia, care în ultimii 5 ani a avut venituri totale de 177 858

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, Grigorişin indică că, a primit cu titlu de împrumut de la o femeie suma de 880 000 lei pe un termen de 5 ani, cu o dobândă de 8,5 %, necătând la faptul că veniturile totale ale doamnei sunt cu mult mai mici decât suma împrumutată. pentru anii 2015-2020.

Totodată, Nicolai Grigorișin ar fi proprietarul companiei din Ucraina, „Nikdal”, fapt care nu ar fi fost reflectat în declarațiile de avere și interese personale ale acestuia, precum și veniturile înregistrate. Conform sesizării, capitalul companiei ar fi fost majorat în 2019 cu 1,3 milioane de grivne, iar potrivit cursului valutar al BNM din 2019, suma respectivă nu ar fi fost proporțională cu veniturile obținute de Grigorișin, pe atunci viceprimar al municipiului Bălți, și soția acestuia.

#ANI #Balti #declaratie de avere #Nicolae Grigorisin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.