Mai multe vehicule și remorci, spații comerciale donate și bani primiți cadou la sărbătorile de familie. Acestea sunt doar câteva dintre averile declarate de 5 candidați la Primăria Chișinău.

Ultimul articol despre bunurile deținute de cei care se vor primari în Capitală îi vizează pe lidera ALDE, Arina Spătaru, candidatul Mişcării Profesioniştilor „Speranţa – Надежда” – Andrei Donică, candidata „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei” – Tatiana Platon, candidatul partidului „Voința Poporului” – Ștefan Urîtu și candidatul Partidului Liberal – Ion Purice.

Lidera ALDE, Arina Spătaru a declarat salariu de la SRL „Arina-S” de doar 22.500 de lei. Ea este proprietara a 4 terenuri, valoarea cărora nu a fost indicată în declarație, unul fiind donat. În posesia familiei candidatei sunt două mașini – un Volvo XC de 19.00 € și un Ford Transit de 9000€. O casă de 208 metri pătrați și un spațiu comercial Spătaru le-a primit drept donație, iar o altă locuință și un garaj – le-a cumpărat.

Andrei Donică de la Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa – Надежда” deține un apartament de 540.o00 de lei. În declarația depusă la CEC mai sunt trecute 4 mașini și 4 remorci. Anul trecut, Donică a ridicat de la Primăria Condrița salariu de peste 139.000 de lei, iar soția sa a primit lefuri de la mai multe organizații, valoarea lor cumulativă depășind 129.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Candidata „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Tatiana Platon, a declarat 26.000 € și 52.000 de lei primiți cadou la sărbători de familie. Ea deține un apartament de peste 300.000€ și altul de peste 681.000 de lei. În posesia familiei sale sunt un Fiat de 13.000 € și un BMW 318 din 2019, de 30.500 €. Salariul primit anul trecut de candidată de la Consiliul Raional Orhei a constituit peste 243.000 de lei.

Ștefan Urîtu de la „Voința Poporului” și-a declarat pensia de 114.000 și o donație de 10.000. Acesta deține un teren de 1,1 milioane, dar și un cont bancar de 30.000. Candidatul nu a indicat valuta în dreptul valorii bunurilor, conform documentului publicat de Comisia Electorală Centrală. În declarație nu sunt trecute locuințe, construcții și automobile.

Candidatul Partidului Liberal, Ion Purice, a trecut în declarația de avere un teren agricol primit de soției drept donație și un Mercedes C180 de 100.000 de lei. Conform documentului, el nu deține locuințe și clădiri. Anul trecut, salariul său de vicedirector și director de spital a constituit peste 336.000 de lei, iar familia a mai primit și indemnizații pentru îngrijirea copilului în valoare de peste 45.000 de lei.

Declarații SPătaru, Donică, Purice, Platon, Urîtu by Realitatea.md on Scribd

#alegeri #avere #candidati #Chisinau #declarații pe venit

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.