Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, nu este de acord cu mustrarea aspră care i-a fost aplicată, în urma anchetei privind incidentul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). Vasiloi a contestat vineri, 22 septembrie, decizia în privința sa. Conform surselor Anticoruptie.md, dosarul a fost deja repartizat.

Anticoruptie.md l-a contactat pe Rosian Vasiloi pentru a obține mai multe informații despre pretențiile înaintate MAI. Până în momentul publicării articolului, șeful Poliției de Frontieră, care a anunțat că a plecat în concediu din cont propriu, nu a reacționat la solicitare.

Între timp, pe site-ul instanțelor de judecată, la ora 11:35, a fost plasat un anunț privind crearea dosarului Rosian Vasiloi vs. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova – Acţiuni privind controlul legalităţii actelor administrative ale ministerelor.

Pe 4 septembrie curent, autoritățile au prezentat rezultatele anchetei de serviciu inițiate după incidentul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) din data de 30 iunie, atunci când un polițist de frontieră și un angajat al serviciului de securitate au fost împușcați de un pasager căruia nu i-a fost permisă intrarea în țară.

„Ca urmare a anchetei au fost sancționați disciplinar nouă angajați din cadrul sectorului Poliției de Frontieră de la Aeroportul Internațional Chișinău. Cinci angajați au fost sancționați cu mustrare aspră: un ofițer superior și patru subofițeri superiori din cadrul Unității de control a frontierei. Patru angajați au fost sancționați cu concediere: șefii adjuncți ai sectorului Poliției de Frontieră, șeful de tură al Unității control al frontierei și ofițerul superior-operativ al de serviciu a Serviciului dispecerat al Centrului Regional de Coordonare. Șeful poliției de frontieră a fost sancționat cu mustrare aspră. Iar un secretat de stat responsabil de acest domeniu va fi demis”, a punctat ministrul de Interne, Adrian Efros.

Pe 18 septembrie, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe numele șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Anunțul a fost făcut de însuși Vasiloi, care a mai spus că își ia o pauză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Serghei Muntean și Igor Ciofu au fost împușcați, în timp ce se aflau la datorie, la Aeroportul Internațional Chișinău, în data de 30 iunie 2023. Un cetățean din Tadjikistan, care a primit interdicația de a intra pe teritoriul țării, l-a dezarmat pe polițistul de frontieră Serghei Muntean, l-a împușcat pe acesta, dar și pe gardianul Igor Ciofu.

Președintele țării, Maia Sandu, a decretat ziua de 4 iulie – Zi de doliu național, urmare a celor întâmplate la aerogară. Guvernul a alocat mai târziu câte un milion de lei pentru familiile victimelor atacului de la Aeroportul Internațional Chișinău.

VIDEO Dublul omor de la Aeroport: Șeful IGPF, Rosian Vasiloi, s-a ales cu o mustrare aspră, iar patru angajați – demiși

#Aeroportul International Chisinau #atac #Chisinau #judecată #MAI #Rosian Vasiloi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.