Comisia Pre-Vetting a transmis noilor candidați non-judecători care aspiră la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) formularul Declarației pentru 5 ani, demarând astfel procedura de evaluare a acestora, se arată într-un comunicat de presă.

Cei nouă candidați, declarați eligibili de către Parlament să participe la concurs, urmează să returneze Comisiei prin e-mail declarația completată, precum și oricare alte documente necesare în funcție de caz, în termen de 7 zile de la solicitare, până la sfârșitul zilei de 25 mai, 2023.

„Declarația pentru 5 ani, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, include informațiile privind bunurile și interesele personale ale candidaților, dar și lista persoanelor apropiate din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public. Candidații care nu au fost anterior subiecți ai declarării averilor și intereselor personale, conform Legii nr. 133/2016, urmează să completeze declarații de avere și interese personale pentru fiecare din ultimii cinci ani (perioada 2018 – 2022) pentru care nu a fost depusă o declarație anuală. După recepționarea declarațiilor din partea candidaților, Comisia Pre-Vetting va analiza veniturile și proprietățile candidaților și ale familiilor acestora, în temeiul unor cercetări extinse a datelor relevante colectate din sistemele informaționale publice, acumulate de la persoane fizice și juridice, și în urma comunicării ulterioare cu candidații”, anunță responsabilii.

Neprezentarea în termen a Declarației pentru 5 ani și a declarațiilor anuale, când e relevant, constituie temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării de către candidat, se arată în comunicatul Comisiei.

„Comisia Pre-Vetting precizează că, săptămâna trecută, a transmis candidaților un exemplu completat al Declarației pentru 5 ani, în scopul informării prealabile, dar și pentru a oferi mai mult timp pentru pregătirea informațiilor necesare completării documentului. Adițional, candidații au primit spre completare Chestionarul privind integritatea etică care, spre deosebire de Declarația pentru 5 ani, este voluntar. Chestionarul de etică solicită informații primare referitoare la integritatea etică a candidatului și urmează a fi trimis Comisiei până pe 1 iunie, 2023”, adaugă Comisia.

Potrivit comunicatului emis astăzi, 19 mai, Parlamentul a transmis Comisiei Pre-Vetting lista cu nouă candidați non-judecători la funcția de membru în CSM. Printre aceștia sunt juriști liber profesioniști, avocați și reprezentanți ai societății civile și mediului academic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul a numit în data de 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #non-judecatori

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia