Comisia Pre-Vetting a transmis noilor candidați non-judecători care aspiră la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) formularul Declarației pentru 5 ani, demarând astfel procedura de evaluare a acestora, se arată într-un comunicat de presă.

Cei nouă candidați, declarați eligibili de către Parlament să participe la concurs, urmează să returneze Comisiei prin e-mail declarația completată, precum și oricare alte documente necesare în funcție de caz, în termen de 7 zile de la solicitare, până la sfârșitul zilei de 25 mai, 2023.

„Declarația pentru 5 ani, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, include informațiile privind bunurile și interesele personale ale candidaților, dar și lista persoanelor apropiate din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public. Candidații care nu au fost anterior subiecți ai declarării averilor și intereselor personale, conform Legii nr. 133/2016, urmează să completeze declarații de avere și interese personale pentru fiecare din ultimii cinci ani (perioada 2018 – 2022) pentru care nu a fost depusă o declarație anuală. După recepționarea declarațiilor din partea candidaților, Comisia Pre-Vetting va analiza veniturile și proprietățile candidaților și ale familiilor acestora, în temeiul unor cercetări extinse a datelor relevante colectate din sistemele informaționale publice, acumulate de la persoane fizice și juridice, și în urma comunicării ulterioare cu candidații”, anunță responsabilii.

Neprezentarea în termen a Declarației pentru 5 ani și a declarațiilor anuale, când e relevant, constituie temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării de către candidat, se arată în comunicatul Comisiei.

„Comisia Pre-Vetting precizează că, săptămâna trecută, a transmis candidaților un exemplu completat al Declarației pentru 5 ani, în scopul informării prealabile, dar și pentru a oferi mai mult timp pentru pregătirea informațiilor necesare completării documentului. Adițional, candidații au primit spre completare Chestionarul privind integritatea etică care, spre deosebire de Declarația pentru 5 ani, este voluntar. Chestionarul de etică solicită informații primare referitoare la integritatea etică a candidatului și urmează a fi trimis Comisiei până pe 1 iunie, 2023”, adaugă Comisia.

Potrivit comunicatului emis astăzi, 19 mai, Parlamentul a transmis Comisiei Pre-Vetting lista cu nouă candidați non-judecători la funcția de membru în CSM. Printre aceștia sunt juriști liber profesioniști, avocați și reprezentanți ai societății civile și mediului academic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul a numit în data de 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #non-judecatori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.