Partidul AUR ar fi investit sume considerabile pentru ca liderul său, George Simion, să se întâlnească cu președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance, cu scopul de a sprijini campania prezidențială din 2025. Deoarece întâlnirile nu au avut loc, partidul solicită acum despăgubiri de milioane de dolari firmei de lobby cu care încheiase contractul.

Potrivit documentelor obținute în exclusivitate de Antena 3 CNN, AUR și firma de lobby BGD Legal & Consulting LLC au încheiat un acord de angajament la 10 aprilie 2025. Conform acestuia, pârâții (compania de lobby) urmau să organizeze întâlniri între conducerea de vârf a partidului AUR și înalți oficiali ai administrației americane înainte de 28 aprilie 2025, informează antena3.ro.

Conform termenilor acordului, pârâții au primit 100.000 de dolari în termen de 15 zile de la semnare acordului, restul de 400.000 de dolari urmând să fie achitați la îndeplinirea obligațiilor. AUR susține că, înainte de semnarea acordului și de trimiterea sumei de 100.000 de dolari, i-a fost garantat că poate ajunge la președinte, vicepreședinte și secretarul de stat.

„În momentul în care pârâtul l-a informat pe reclamant că nu va avea loc nicio întâlnire în Florida, delegația AUR călătorise deja în SUA, suportând cheltuieli semnificative”, se mai arată în documentele din instanță.

Firma de lobby i-ar fi garantat lui Simion, de asemenea, că Politico va publica un articol despre vizita AUR în SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ciuda promisiunilor repetate că vor îndeplini acordul și că vor returna avansul de 100.000 de dolari dacă nu livrează rezultatele, reclamanții susțin că banii nu au fost restituiți. Acum, partidul lui George Simion cere despăgubiri de 4,5 milioane de dolari pentru „pierderile suferite din cauza încălcării contractului și posibil pierderi viitoare de contracte”.

#acord #George Simion #partid #SUA

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.