Uniunea Europeană publică marți, 19 Octombrie, raportul privind implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Documentul este publicat înainte de cel de-al 6-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova din 28 octombrie. Astfel, blocul comunitar conchide că, în timp ce a doua jumătate a anului 2020 s-a soldat cu retrogradarea standardelor și reformelor statului de drept, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au acordat un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a urmări o agendă ambițioasă privind anticorupția, un sistem de justiție îmbunătățit și combaterea sărăciei, în conformitate cu angajamentele Moldovei în temeiul Acordului de Asociere.

„Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reformele în domeniile cheie ale relației UE-Moldova, precum și participarea activă la Parteneriatul estic. Cele două alegeri care au avut loc în perioada de raportare au schimbat considerabil peisajul politic, cu un partid pro- reformator care a câștigat majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Aceasta a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, recâștigând încrederea publicului în sistemul judiciar și al administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții al țării”, a declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell.

„UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim Moldova pro-reformă în redresarea și dezvoltarea economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care se va mobiliza până la EUR 600 de milioane în următorii trei ani, precum și Planul Economic și de Investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi factori importanți în acest sens”, a adăugat Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul prezintă stadiul actual al implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019 și arată că UE și Guvernul Moldovei au continuat să colaboreze la reformele din cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), în baza unor condiționalități stricte.

De asemenea, Uniunea Europeană precizează că la șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. Totodată, în 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme.

Pandemia și-a pus și ea amprenta. Aceasta a dus la o scădere cu 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada de raportare, Moldova a fost un beneficiar major al asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane EUR au fost plătite în iulie 2020, urmate de 50 de milioane EUR în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. În urma unor progrese semnificative în ceea ce privește condițiile de reforme convenite, Comisia a alocat suplimentar 50 de milioane EUR pe 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Moldovei, reprezentând 53% din comerțul său total. Un nou Cod Vamal a fost adoptat la 24 August 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate către UE, supuse unui tratament specific de reducere a riscurilor. În același timp, modificările la Legea comerțului intern adoptate și promulgate în cadrul conducerii anterioare contravin angajamentelor Republicii Moldova în cadrul ZLSAC, precum și prevederilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor și trebuie rectificate.

Cetățenii moldoveni au continuat să beneficieze de călătorii fără vize în UE și țările asociate Schengen. Cel de-al patrulea raport din cadrul Mecanismului de suspendare a vizelor, adoptat la 4 august 2021, a confirmat că Moldova continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, a identificat, de asemenea, că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate, alinierea politicii de viză a Moldovei cu listele țărilor terțe solicitante de vize pentru UE, precum și lichidarea deficiențelor în domeniile, cum ar fi: fraudele financiare, spălarea banilor, prevenirea și lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Procesul de determinare a gradului de dizabilitate urmează să fie modificat, astfel încât evaluarea să țină cont nu doar de diagnosticul medical, ci și de modul în care afecțiunea afectează viața de zi cu zi a persoanei. În acest scop, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au semnat marți, 18 august, un ordin comun prin care a fost instituit un grup de coordonare.

Grupul va analiza cadrul normativ și metodologic actual și va propune modificarea criteriilor de determinare a dizabilității, precum și standardizarea componentei medicale a evaluării.

O schimbare importantă vizează formularul medical nr. 088/e. Autoritățile vor să revizuiască documentul și să digitalizeze circuitul acestuia, astfel încât informațiile necesare pentru determinarea dizabilității să poată fi transmise electronic între instituțiile implicate.

Noua abordare va păstra diagnosticul medical ca un element important al evaluării, însă acesta va fi analizat împreună cu impactul afecțiunii asupra vieții persoanei. Vor fi luate în considerare capacitatea de autoservire, mobilitatea, comunicarea, activitatea profesională, educația și participarea socială.

Autoritățile susțin că schimbările urmăresc simplificarea procedurii și reducerea transferului documentelor pe hârtie între instituții. Totodată, este prevăzută identificarea unor soluții pentru schimbul de date și interoperabilitatea sistemelor informaționale.

Din grupul de coordonare vor face parte reprezentanți ai celor două ministere, ai instituțiilor responsabile de determinarea dizabilității, specialiști din domeniul medical și reprezentanți ai altor autorități implicate în proces.