Un proiect de lege al Ministerului Justiției, înregistrat pe 27 ianuarie la Cancelaria de Stat, a stârnit nemulțumirea Procuraturii Anticorupție. Documentul, potrivit Tv8, prevede ca activitatea procurorilor, inclusiv a șefilor Anticorupție și PCCOCS, să poată fi supusă evaluărilor ordinare, iar în funcție de rezultatul evaluării să își păstreze sau nu funcția. În prezent, atât șeful Procuraturii Anticorupție, cât și cel al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS) au mandate asigurate pe un termen de 5 ani și sunt supuși evaluării extraordinare în cadrul Comisiei de Vetting.

Astfel, potrivit modificărilor propuse, evaluarea performanțelor procurorilor se va desfășura în două forme: cea ordinară care va avea loc o dată la 5 ani, mai exact după primul mandat, și evaluarea extraordinară care poate fi desfășurată în mai multe situații, însă nu mai des decât o dată la doi ani. Evaluarea ordinară a performanțelor ar urma să fie inițiată de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, în baza unui plan de evaluare aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. În urma evaluării performanțelor, procurorilor le vor fi acordate calificative precum excelent, foarte bine, bine, insuficient sau eșuat.

Poziția Procuraturii Anticorupție

Într-un comunicat de presă, conducerea Procuraturii Anticorupție și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu acest proiect. Mai mult, PA ar fi expediat și un aviz în adresa Cancelariei de Stat. Nu există „o justificare rezonabilă”, comunică PA.

„Când politicienii deschis spun la televizor și de la tribuna Parlamentului că Procurorul-șef Anticorupție nu corespunde atribuțiilor funcției și posibil ar trebui trasă la răspundere penală pentru neglijență în serviciu pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, această tentativă de a introduce o prevedere legală prin lege să permită demiterea unui procuror-șef din funcție pe criterii subiective subminează independența Procuraturii și a sistemului de justiție în general. Aceste inițiative contravin oricăror standarde internaționale”, se arată în comunicatul instituției.

Reacția Ministerului Justiției

Într-un răspuns pentru redacția realitatea.md, reprezentanții Ministerului Justiției spun că proiectul se află la etapa de avizare și consultare publică, iar ministerul „va analiza toate propunerile care vor fi înaintate în avize”.

„Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (evaluarea performanțelor judecătorilor și procurorilor) are drept scop fortificarea procesului de evaluare a performanțelor și integrității judecătorilor și procurorilor, care este realizat de către organele de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, colegiile din cadrul acestora. Acesta vine să îmbunătățească mecanismul deja existent în legi.

Precizăm că, în cazul judecătorilor, criteriile de evaluare a performanțelor acestora sunt reglementate la nivel de lege, și se propun să fie revizuite, iar în cazul procurorilor, criteriile de evaluare și detaliile de procedură sunt reglementate la nivel de Regulament al Consiliului Superior al Procurorilor, fapt ce urmează a fi trecute în lege, pentru a uniformiza procedurile privind judecătorii și procurorii”, au menționat responsabilii de la MJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-o declarație făcută la Parlament, s-a arătat nedumerit de criticile Procuraturii Anticorupție, menționând că „probabil trebuie să îi evaluăm mai des”.

#critici #CSP #evaluare #procurori #proiect de lege

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.