La distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

„În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University (din Durham, Carolina de Nord, SUA) care atestă gradul „Bachelor of Science” (în domeniul biologie și chimie, după cum rezultă din CV XXX) și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law (din Charlottesville, Virginia, SUA), care atestă gradul „Juris Doctor”. Proveniența acestor diplome din sistemul educațional al altui stat, pe lângă faptul că sunt în copii neautentificate și nici nu sunt traduse în limba de stat, fac imposibilă atribuirea automată (fără verificările de rigoare) a acestora la categoriile de acte de studii prescrise de lege cum sunt „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”. Aplicând prevederile legii și potrivit competențelor stabilite, nici Comisia de preselecție și/sau nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute/acordate în baza studiilor într-un alt stat (pentru care art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 impune condiția de a fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător) reprezintă un corespondent al studiilor superioare de licență și de master așa cum acestea sunt definite în baza standardelor naționale”, se arată în document.

Veronica Dragalin este licențiată în biologie și chimie, nu și în drept

Cei trei membri ai CSP mai explică în Opinia formulată că Veronica Dragalin are licență în Biologie, Chimie și Biochimie și doar master în Drept, fapt care nu îi permite să candideze la funcția de Procuror, potrivit Legislației Republicii Moldova.

”Constatăm că potrivit copiei diplomei prezentate, XXX ar fi obținut în anul 2011 titlul de „Juris Doctor”, lipsind un echivalent automat al acestuia în legislația națională. Pe cale de consecință apare, firesc, o problemă juridică de a stabili dacă acest titlu
echivalează cu titlul de licențiat în drept (căruia îi corespund un număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau cu titlul de master în drept (căruia îi corespund un număr de 90-120 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau dacă, eventual, le înglobează pe acestea două din perspectiva semnificației pe care o comportă și a nivelului studiilor realizate (potrivit art.90 alin.(6) din Codul educației, „În ciclul I și ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puțin 300 de credite de studii transferabile”), iar o analiză prima facei nu deduce informații nici despre susținerea tezei de licență/tezei de master. Vom reitera că potrivit cadrului normativ național o persoană poate obține, în general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi întrunite în comun (excepție de la această regulă sunt diplomele de licență obținute până la implementarea condițiilor procesului de la Bologna, adică până în anul 2006, situație care nu este aplicabilă speței XXX)”.

Redacția Realitatea.md a verificat ce scrie în Legea nr.3 cu privire la Procuratură și a constatat că un procuror poate fi numit în funcție, doar dacă are licență în Drept. Mai mult, Procurorul trebuie să fie absolvent al Institutului Național al Justiției.

Veronica Dragalin nu a comentat deocamdată aceste informații.

Opinia separată a membrilor CSP

Amintim că Veronica Dragalin a fost numită în funcția de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție (PA) în data de 15 iunie 2022, prin ordinul Procurorului General interimar, Dumitru Robu. Aceasta a fost investită oficial în funcție în data de 5 august 2022, pentru un mandat de cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție au participat patru candidați: Dragalin Veronica, Bordianu Adrian, Brînză Victor și Iachimovschi Octavian.

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #opinie separată #sefa PA #Veronica Dragalin

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.