La distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

„În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University (din Durham, Carolina de Nord, SUA) care atestă gradul „Bachelor of Science” (în domeniul biologie și chimie, după cum rezultă din CV XXX) și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law (din Charlottesville, Virginia, SUA), care atestă gradul „Juris Doctor”. Proveniența acestor diplome din sistemul educațional al altui stat, pe lângă faptul că sunt în copii neautentificate și nici nu sunt traduse în limba de stat, fac imposibilă atribuirea automată (fără verificările de rigoare) a acestora la categoriile de acte de studii prescrise de lege cum sunt „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”. Aplicând prevederile legii și potrivit competențelor stabilite, nici Comisia de preselecție și/sau nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute/acordate în baza studiilor într-un alt stat (pentru care art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 impune condiția de a fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător) reprezintă un corespondent al studiilor superioare de licență și de master așa cum acestea sunt definite în baza standardelor naționale”, se arată în document.

Veronica Dragalin este licențiată în biologie și chimie, nu și în drept

Cei trei membri ai CSP mai explică în Opinia formulată că Veronica Dragalin are licență în Biologie, Chimie și Biochimie și doar master în Drept, fapt care nu îi permite să candideze la funcția de Procuror, potrivit Legislației Republicii Moldova.

”Constatăm că potrivit copiei diplomei prezentate, XXX ar fi obținut în anul 2011 titlul de „Juris Doctor”, lipsind un echivalent automat al acestuia în legislația națională. Pe cale de consecință apare, firesc, o problemă juridică de a stabili dacă acest titlu
echivalează cu titlul de licențiat în drept (căruia îi corespund un număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau cu titlul de master în drept (căruia îi corespund un număr de 90-120 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau dacă, eventual, le înglobează pe acestea două din perspectiva semnificației pe care o comportă și a nivelului studiilor realizate (potrivit art.90 alin.(6) din Codul educației, „În ciclul I și ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puțin 300 de credite de studii transferabile”), iar o analiză prima facei nu deduce informații nici despre susținerea tezei de licență/tezei de master. Vom reitera că potrivit cadrului normativ național o persoană poate obține, în general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi întrunite în comun (excepție de la această regulă sunt diplomele de licență obținute până la implementarea condițiilor procesului de la Bologna, adică până în anul 2006, situație care nu este aplicabilă speței XXX)”.

Redacția Realitatea.md a verificat ce scrie în Legea nr.3 cu privire la Procuratură și a constatat că un procuror poate fi numit în funcție, doar dacă are licență în Drept. Mai mult, Procurorul trebuie să fie absolvent al Institutului Național al Justiției.

Veronica Dragalin nu a comentat deocamdată aceste informații.

Opinia separată a membrilor CSP

Amintim că Veronica Dragalin a fost numită în funcția de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție (PA) în data de 15 iunie 2022, prin ordinul Procurorului General interimar, Dumitru Robu. Aceasta a fost investită oficial în funcție în data de 5 august 2022, pentru un mandat de cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție au participat patru candidați: Dragalin Veronica, Bordianu Adrian, Brînză Victor și Iachimovschi Octavian.

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #opinie separată #sefa PA #Veronica Dragalin

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.