Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a făcut public documentul Protocolului negocierilor între Gazprom și MoldovaGaz pe subiectul gazelor naturale.

În document sunt stipulate cele opt puncte ale protocolului, despre care anunța la o conferință de presă la Guvern, ministrul Andrei Spînu.

„În protocolul semnat la Moscova, între MoldovaGaz și Gazprom, este menționat că Moldova va convoca în luna noiembrie ședința inter-guvernamentală moldo-rusă, în cadrul căreia va propune părții ruse semnarea unui tratat guvernamental în domeniul energetic. Părțile, de altfel, au convenit ca până la sfârșitul anului 2022 să fie semnată o înțelegere între guverne în domeniul energetic. Până la 1 mai 2022, MoldovaGaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei MoldovaGaz pentru un termen de cinci ani, iar autoritățile de la Chișinău vor organiza un audit pentru a înțelege datoriile pe care le are instituția. S-a convenit că aplicarea sancțiunilor de Gazprom către MoldovaGaz până la sfârșitul anului 2022, este inadmisibilă”, a mai precizat Spînu.

Spînu a declarat că Moldova va plăti pentru gazul rusesc, în luna noiembrie, 450 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru decembrie, sub 400 de dolari.

Citiți și:

VIDEO Din culisele negocierilor. Spînu: Vom publica documentul protocolului pentru a evita speculațiile

VIDEO Cât vor plăti moldovenii pentru gazul pe care îl vor primi în case

Textul documentului este în limba rusă.

#gaze #Moldova #protocol #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.