Acţiunea în contencios administrativ înaintată de fostul director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, împotriva Parlamentului Republicii Moldova privind anularea actului administrativ individual defavorabil prin care a fost revocat din funcție și restabilirea sa în ea, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absență forțată de la muncă, încasarea cheltuielilor de asistență juridică, a fost respins ca neîntemeiată. Hotărârea a fost pronunțată marți, 7 septembrie curent, de judecătoarea Liudmila Holeviţcaia din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Potrivit documentului plasat pe portalul instanțelor naționale, judecătoarea a ajuns la concluzia că acțiunea reclamantului este neîntemeiată și pasibilă de respins din mai multe considerente. Spre exemplu, „actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare”.

Astfel, „drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

„Parlamentul în calitatea sa de autoritate unică care participă la numirea în funcție a directorului CNA are și dreptul exclusiv de revocare a acestuia din funcție”, a explicat instanța.

Adică, starea de fapt, stabilită de către instanța de judecată poate fi rezumată în felul următor: „reclamantul Zumbreanu Bogdan, cu votul a 60 de deputați, a fost numit în funcția de director al CNA, prin Hotărârea Parlamentului nr.285 din 15 decembrie 2017. La 29.03.2019, în Parlamentul Republicii Moldova, a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind revocarea sa, semnat de 26 de deputați. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 8 iunie 2019, acest proiect de hotărâre a fost supus dezbaterilor și votului. Cu votul a 61 de deputați, a fost adoptată hotărârea de revocare a domnului Zumbreanu Bogdan din funcția de director CNA, nr.43 din 08.06.2019”.

Argumentele reclamantului privind încălcarea de către autoritatea publică pârâtă a dreptului de a fi atras în procedura administrativă și de a fi audiat până la emiterea actului administrativ individual defavorabil nu au putut fi reținute de către instanța de judecată ca temei de anulare, „deoarece este o încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ individual contestat”.

În același timp, judecătoarea a mai subliniat că „alegațiile părții reclamante referitoare la vătămarea dreptului la muncă al reclamantului Zumbreanu Bogdan nu pot fi reținute de către instanța de judecată, fiind denaturate, or, după revocarea reclamantului din funcția de director CNA, reclamantul a continuat să activeze în cadrul CNA în calitate de șef al Direcției Generale Urmărire Penală din care și-a dat demisia din propria inițiativă”.

Este de menționat că hotărârea este cu drept de atac la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile de la pronunţarea dispozitivului.

#Bogdan Zumbreanu #CNA

Mari lideri ai lumii se reunesc săptămâna viitoare la ONU, în cadrul Adunării Generale, pentru a discuta despre principalele crize internaționale, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu până la inteligența artificială, scrie mediafax.ro.

Liderii lumii se reunesc la New York, în fiecare septembrie, pentru câteva zile de dezbateri la nivel înalt, în cadrul Adunării Generale a ONU. În acest an, dezbaterea generală începe marți, 22 septembrie, și se desfășoară până pe 28 septembrie, potrivit Reuters.

Cine vorbește și când?

ONU a fost înființată în 1945, cu 51 de membri fondatori. În prezent, organizația are 193 de state membre. La dezbateri pot lua cuvântul și reprezentanții celor două state observatoare, Sfântul Scaun și Statul Palestina, dar și reprezentantul Uniunii Europene.

În septembrie începe cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale.

Există tradiția ca Brazilia să fie primul stat membru care ia cuvântul, iar Statele Unite, în calitate de țară gazdă a sediului ONU din New York, să fie a doua țară care se adresează Adunării Generale.

Ulterior, ordinea este stabilită în funcție de rang și, în general, după principiul „primul venit, primul servit”. Șefii de stat vorbesc primii, urmați de adjuncții șefilor de stat și de prinții moștenitori, de șefii de guvern, miniștri și șefii de delegații cu rang inferior.

Cât timp vor vorbi?

Liderilor li se cere să respecte o limită de 15 minute pentru discursuri.

Unul dintre cele mai lungi discursuri din istoria Adunării Generale a fost susținut de liderul cubanez Fidel Castro, în 1960. El a vorbit timp de 269 de minute, adică aproximativ patru ore și jumătate. Liderul libian Muammar Gaddafi a vorbit mai mult de o oră și jumătate în 2009.

Despre ce vor vorbi liderii?

Fiecare sesiune a Adunării Generale are o temă centrală, importantă, iar liderii au posibilitatea să facă referire la aceasta înainte de a trece la problemele pe care vor să le abordeze.

Tema din acest an este „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: O Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți”.

Printre principalele subiecte care vor fi discutate în cadrul Adunării Generale și al reuniunilor organizate în marja acesteia se află inteligența artificială, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, conflictul din Sudan, schimbările climatice și alegerea unui nou secretar general al ONU.

Despre Inteligența artificială

Adunarea Generală se reunește la câteva săptămâni după ce mai mulți lideri din industria inteligenței artificiale au cerut să fie încetinită dezvoltarea acestei tehnologii. Motivul principal este legat de teama că aceasta ar putea deveni tot mai autonomă și ar putea depăși controlul uman.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a spus miercuri că aceste avertismente nu pot fi ignorate și că inteligența artificială va fi una dintre temele centrale ale discuțiilor sale cu liderii lumii.

El a cerut statelor aflate în avangarda domeniului să stabilească „măsuri de siguranță comune pentru a evita această cursă spre declin care ar putea duce, într-o zi, la un dezastru gigantic la nivel global”.

Despre Iran

Președintele iranian Masoud Pezeshkian urmează să se adreseze Adunării Generale miercuri, la șapte luni după ce Statele Unite și Israelul au intrat în conflict cu Teheranul.

Deplasarea sa la New York nu este, totuși, sigură. Abbas Mousavi, șeful protocolului lui Pezeshkian, a declarat luni că nu este clar câți membri ai delegației iraniene vor primi vize din partea Statelor Unite și când vor fi acordate acestea.

Deși președintele american Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți lideri importanți, implicați în discuțiile privind războiul, or fi și ei prezenți la ONU, nu se știe sigur dacă săptămâna viitoare vor urma progrese majore în acest sens.

Consiliul de Securitate al ONU ar putea organiza și o reuniune informală cu lideri arabi, iar discuțiile s-ar concentra cel mai probabil asupra Iranului.

Despre Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va încerca să consolideze sprijinul internațional pentru Kiev, iar Donald Trump încearcă să medieze încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia.

Zelenski se va adresa Adunării Generale miercuri, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va lua cuvântul sâmbătă.

Mai mult, Consiliul de Securitate al ONU ar urma să organizeze o reuniune la nivel înalt privind Ucraina. Consiliul nu a reușit până acum să ia măsuri pentru încheierea războiului, în condițiile în care Rusia are drept de veto.

Președintele SUA a părut uneori frustrat de lipsa unui acord pentru încheierea războiului, având în vedere că acesta era un obiectiv pe care l-a declarat prioritar la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie anul trecut.

El a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni, însă nu este clar dacă intenționează să se întâlnească și cu Volodimir Zelenski la New York.

Despre Israel și palestinienii

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat al Curții Penale Internaționale pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acuzații respinse de Israel, urmează să se adreseze Adunării Generale joia viitoare.

Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a spus că Netanyahu ar trebui arestat, dar a declarat în iulie că nu are autoritatea legală pentru a dispune acest lucru.

El a spus miercuri că nu are în plan să participe la protestele împotriva lui Netanyahu de săptămâna viitoare, dar respectă dreptul locuitorilor din New York de a manifesta.

Președintele palestinian Mahmoud Abbas nu va participa personal la lucrările Adunării Generale.

Statele Unite au reiterat că nu îi vor acorda viză, astfel că este probabil ca Abbas să intervină prin videoconferință, tot joi, așa cum a făcut și anul trecut.