Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, anunță că a semnat contractul cu privire la demararea lucrărilor de construcție ale Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești – Chișinău de 400 kV.

Anterior, se vehicula în presă că această linie trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Spînu însă a declarat că proiectul ar urma să fie dat în exploatare până în luna august 2024 și va costa 260,9 milioane de euro.

„Astăzi a fost semnat contractul de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău. Documentul a fost semnat între Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) şi compania indiană KEC International, desemnată câștigătoare a licitației internaționale. Este un proiect important pentru asigurarea securității energetice a țării noastre. Mai multe detalii despre proiect le voi relata într-o conferință de presă. Evenimentul va avea loc luni, ora 13:00, la Casa Guvernului, et. 1, intrarea din str. A. Pușkin”, anunță responsabilii de la Ministerul Infrastructurii șinDezvoltării Regionale.

Amintim că, potrivit proiectului, linia aeriană de transport de energie electrică va traversa teritoriul a 35 localități din nouă regiuni ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău. Totodată, vor fi modernizate și extinse stațiile electrice SE Chișinău 330 kV și SE Vulcănești 400 kV.

Andrei Spînu declara că în doi ani, către 2024, linia de interconectare cu România Vulcănești – Chișinău va fi dată în exploatare.

Doar că, încălcările cu care a fost admisă compania KEC International îl face responsabil pe ministru pentru ducerea la bun sfârșit a acestui proiect, în contextul în care pe timpul lui Spînu s-a evaluat, selectat și semnat contractul cu compania respectivă.

Potrivit fostului director ANRE și expert în domeniul energetic, Victor Parlicov, încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă.

Ulterior, câștigătoare a fost desemnată KEC International. Potrivit surselor, compania din India este cu un istoric dubios și multiple derogări de la caietul de sarcini. Potrivit caietului de sarcini, greutatea stâlpilor, propusă de companie, nu este sigură, aceștia fiind mai ușori față de cât prevede documentul. Chiar și designul stâlpilor este făcut fără a lua în considerare viteza vântului. La fel și fundația stâlpilor nu corespunde cerințelor.

Nu corespunde cerințelor tehnice nici sârma prevăzută să reziste la chiciură. Conform cerințelor, sârma trebuie să reziste la chiciură de 30 mm, iar KEC oferă sârma care rezistă la 10 mm chiciură. Prin urmare, acest lucru nu oferă calitate și siguranță liniei electrice, care urmează a fi construită.

Chiar și la nivel de ofertă comercială, linia de cheltuială pe metal la KEC este mult mai mică decât la ceilalți ofertanți. Asta a trezit nedumerire la comitetul de evaluare a ofertelor depuse.

Cu grave încălcări, Moldova permite KEC International construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău

#Andrei Spinu #contract semnat #MIDR

Costul ridicat al vieții și veniturile insuficiente rămân printre cele mai apăsătoare probleme ale populației Republicii Moldova. Un sondaj național arată că 63% dintre cetățeni indicau scumpirile, salariile mici sau alte dificultăți financiare printre principalele probleme ale țării, scrie BANI.MD. În acest context, Guvernul a adoptat un plan de acțiuni pentru perioada 2026–2030, menit să consolideze negocierile dintre angajatori și salariați privind remunerarea muncii și condițiile de angajare.

Datele sunt prezentate de Organizația Internațională a Muncii (OIM), într-un comunicat publicat la 21 octombrie. Instituția face trimitere la un sondaj realizat în 2025 de International Republican Institute (IRI), potrivit căruia aproape două treimi dintre moldoveni considerau problemele financiare printre cele mai importante provocări ale țării.

Un alt sondaj, Barometrul Opiniei Publice din septembrie 2026, confirmă că nivelul costului vieții continuă să reprezinte una dintre principalele preocupări ale populației.

Noul Plan național de acțiuni urmărește extinderea negocierilor colective, prin care angajatorii și reprezentanții salariaților stabilesc salariile, beneficiile și condițiile de muncă. Documentul prevede îmbunătățirea cadrului legislativ, consolidarea instituțiilor responsabile de dialogul social și dezvoltarea capacităților sindicatelor și organizațiilor patronale.

Potrivit OIM, inițiativa a pornit în 2025 de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, cu sprijinul tehnic al organizației internaționale, în cadrul unui proiect finanțat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției (SECO).

Ulterior, propunerea a fost discutată la nivel național, iar proiectul planului a fost elaborat prin dialog tripartit, cu participarea Guvernului, sindicatelor și patronatelor.

Documentul face parte și din procesul de apropiere a legislației Republicii Moldova de normele Uniunii Europene, în special de Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate.

Directiva europeană prevede că statele membre în care mai puțin de 80% dintre angajați sunt acoperiți de negocieri colective trebuie să elaboreze planuri de acțiuni pentru extinderea acestora. Pragul de 80% nu reprezintă însă un nivel obligatoriu al salariului minim, ci un indicator privind acoperirea negocierilor colective.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunțul OIM vine în contextul discuțiilor privind majorarea salariului minim în Republica Moldova. Patronatele și sindicatele au propus stabilirea acestuia la 7.600 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, în timp ce autoritățile urmează să decidă asupra nivelului final.

#moldoveni #probleme financiare #salarii #scumpiri