Deputatul și liderul PSRM, Igor Dodon, încă nu s-a vaccinat împotriva coronavirusului, deși promitea că o va face imediat ce vor fi aduse primele doze de Sputnik V, vaccin, care nu a trecut certificările și aprobarea Organizației Mondială a Sănătății. Anunțul a fost făcut chiar de către acesta în cadrul unei emisiuni televizate.

Dodon își justifică acțiunea că „nu ar fi vaccin Sputnik V n Moldova”, deși acesta a fost în spitalele din țară, iar orice cetățean avea posibilitatea să aleagă vaccinul pe care dorește să și-l administreze.

„Pentru unii va fi un șoc, însă eu încă nu m-am vaccinat. Dau analize odată la trei săptămâni, care arată că încă am anticorpi puternici. Totuși, nu din acest motiv nu mă vaccinez. Eu vreau să mă vaccinez cu Sputnik V, iar ultimul lot de acest tip de vaccin a fost adus până la alegerile parlamentare. Atunci a avut loc un maraton de vaccinare la Palatul Republicii și am mers să mă vaccinez, dar era un rând prea mare și nu am vrut să profit. O să mă vaccinez neapărat, dar doar cu Sputnik V”, a spus Igor Dodon în cadrul unei emisiuni TV.

Astfel, liderul socialiștilor insistă ca Republica Moldova să procure 1 000 000 de doze de vaccin Sputnik V, întrucât, rușii ar fi predispuși să vândă un asemenea lot. Dodon afirmă că autoritățile noastre nu doresc să semneze un asemenea contract cu partea rusă.

Amintim că, în perioada încă când era președinte al țării, Igor Dodon declara că se va vaccina cu Sputnik V imediat ce va fi adus în țara noastră, însă așa și nu și-a onorat promisiunile făcute publice. Au fost aduse în Moldova câteva loturi de doze de Sputnik V, însă de fiecare dată liderul PSRM a găsit motive și scuze pentru a nu se imuniza.

#Igor Dodon #Sputnik V #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.