Fostul președinte Igor Dodon a comentat reținerea fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc în Grecia, sugerând că autoritățile moldovenești, inclusiv președinta Maia Sandu, ar fi fost luate prin surprindere. Într-o intervenție video pe rețelele sociale, liderul socialiștilor a pus sub semnul întrebării tăcerea oficialilor de la Chișinău în primele zile de la anunțul arestării.

Dodon a afirmat că Plahotniuc a fost prins de autoritățile elene după ce a trăit ani la rând în diferite țări occidentale, inclusiv în SUA și într-un stat din Uniunea Europeană. El a criticat lipsa de reacție rapidă din partea conducerii de la Chișinău, întrebând retoric dacă „prietenii europeni” ai președintei Sandu nu l-au protejat pe fostul oligarh.

Fostul șef de stat s-a întrebat cum a fost posibil ca Vladimir Plahotniuc să se afle în Europa o perioadă îndelungată fără ca autoritățile moldovenești să aibă cunoștință de acest lucru. „Maia Grigorievna, vă lăudați cu relațiile bune cu Bruxelles-ul. Cum se explică faptul că Plahotniuc era ascuns într-o țară UE și nimeni nu spunea nimic?”, a declarat Dodon.

În opinia sa, Maia Sandu ar fi ezitat să reacționeze după reținere, oferind un prim comentariu abia la două zile după eveniment. El consideră acest lucru un indiciu că arestarea nu a fost planificată de autoritățile moldovene, ci a venit pe neașteptate.

Totodată, Dodon a spus că nu crede în extrădarea rapidă a lui Plahotniuc în Republica Moldova, contrar așteptărilor exprimate de șefa statului. Deși a afirmat că și-ar dori ca fostul lider democrat să fie adus în țară și tras la răspundere, el a invocat mai multe „semne de întrebare” privind lipsa rezultatelor anterioare în căutarea acestuia.

Fostul lider al socialiștilor a menționat că Plahotniuc ar fi frecventat România și că autoritățile moldovenești ar fi trebuit să cunoască acest lucru. El a calificat întreaga situație ca fiind „ciudată”, mai ales în condițiile în care presa menționa că oligarhul se afla în Cipru, iar în realitate se ascundea în Grecia.

Dodon a sugerat și o posibilă motivație politică în momentul ales pentru anunțul reținerii, afirmând că evenimentul a coincis cu lansarea unui nou bloc electoral de stânga. În acest context, el a spus că arestarea lui Plahotniuc ar putea fi parte a unui „scenariu bine pus la punct”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Dodon #retinere #Vlad Plahotniuc

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.