Plahotniuc putea fi ajutat să se ascundă prin schema „Interpol”, anchetată de oamenii legii Moldova. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, în investigații este vizat și fostul șef al SIS Vitalie Pîrlog, care a deținut funcția pe vremea guvernării Partidului Democrat și care era membru al comisiei responsabilă de analizarea cererilor pentru extrădare.

Oficialul a declarat la Euronews România că, deși există o cerere de extrădare depusă de Rusia pe 23 iulie 2025, Moldova are prioritate, deoarece a depus prima solicitarea, încă câțiva ani în urmă. În context, șeful Poliției a amintit despre dosarul de corupție de la Biroul Interpol Moldova.

„Noi am fost cei care am solicitat acest lucru, noi am fost primii, solicitarea noastră este din luna martie. Solicitarea noastră e de mult mai devreme, de 4-5 ani, dar la acea etapă, comisia de examinare a fișierelor Interpol a respins căutarea lui Plahotniuc, pe motivul articolului 3 in Constituție, invocându-se aspectul politic.

Dar în același timp, la acea etapă, la comisia de examinare a fișierelor, era un alt cetățean reținut la acel moment sub măsură preventivă în Franța, care era parte a comisiei de examinare a fișierelor, cetățeanul moldovean Pîrlog. Nu că el nu a acceptat, dar el era membru al comisiei de examinare a fișierelor. Și cumva vedem că și-a pus o amprentă. Nu vreau să aduc o acuzație directă, dar acest Pîrlog, pe timpul guvernării lui Plahotniuc, a deținut anumite funcții, inclusiv director al Serviciului Informații și Securitate”, a spus Cernăuțeanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Franța, Pîrlog este acuzat că ar fi creat companii care să acționeze în interesele Federației Ruse și Chinei în conflictele armate din Africa. Autoritățile de la Chișinău bănuiesc că acesta, împreună cu un alt cetățean moldovan, ar fi pus la cale o schemă prin care bloca notificările roșii ale Interpolului, pe motiv că persoanele vizate în ele aveau statut de solicitant de azil în țara noastră.

Anterior, și Veronica Dragalin afirma că Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de schema de corupție de la Biroul Interpol Moldova, lasă de înțeles Veronica Dragalin. Potrivit funcționarei, Procuratura Anticorupție a colaborat cu procurori și ofițeri din Franța, Statele Unite și Marea Britanie, iar ancheta a stabilit că 28 de fugari ar fi recurs la bănuiți, pentru a scăpa de urmărire.

Plahotniuc ar fi beneficiat de schema de corupție de la Biroul Interpol Moldova? În total, 28 de fugari sunt vizați

Redacția Realitatea va acorda dreptul la replică persoanelor vizate în declarații, dacă acestea vor dori să își expună punctul de vedere.

#Cernăuțeanu #Interpol Moldova #Plahotniuc #retinere #schema de coruptie

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.