Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) critică acțiunile reprezentanților Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), pentru că au amendat mai mulți șoferi participanți la protestul de marți, 22 iulie, organizat în fața Delegației Uniunii Europene la Chișinău. Transportatorii anunță că nu renunță la proteste, transmite IPN.

Într-o declarație oficială, APOTA susține că protestul a fost autorizat conform legii, iar amenzile aplicate șoferilor, pentru blocarea circulației pe strada Petru Movilă, constituie „o măsură de răzbunare, ordonată de șefii MAI, IGP și INSP”.

„Calificăm acțiunile INSP ca fiind vădit ilegale și motivate politic, în urma declarațiilor critice făcute la protestele anterioare”, a declarat președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa.

Reprezentanții transportatorilor mai afirmă că acțiunile poliției ar urmări intimidarea participanților și descurajarea mișcărilor de protest, în contextul în care organizatorii au denunțat public presupuse scheme de corupție, protejate de conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

APOTA anunță că va sprijini contestarea proceselor-verbale în instanță și va sesiza organele de urmărire penală. În plus, asociația intenționează să informeze partenerii externi ai Republicii Moldova despre comportamentul forțelor de ordine, pe care îl consideră incompatibil cu valorile europene.

Transportatorii spun că nu vor renunța la proteste, ci dimpotrivă, ar putea organiza următoarele acțiuni direct în fața sediilor Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și INSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții INSP nu au comentat, deocamdată, acuzațiile aduse de APOTA.

#acuzatii #APOTA #politie

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.