Moldova își menține poziția de „lider” în creșterea prețurilor. Deja zece luni la rând în țara noastră are loc accelerarea inflației. Dacă în luna septembrie anul trecut, rata anuală a inflaţiei a constituit 6,7%, iar în luna mai curent – 29,1%, în luna iunie aceasta a atins deja 31,8%. Declarațiile aparțin fostului Președinte care afirmă că în „competiţia” privind ritmul de creștere a prețurilor de consum, Moldova continuă să depășească țările din Uniunea Europeană și CSI.

Igor Dodon susține că povara inflaționistă asupra cetățenilor noștri este exagerat de înaltă.

„Pentru ce noi plătim acest preț enorm? Indiscutabil – pentru politica guvernării actuale. Pentru faptul că, în virtutea declarațiilor lor politice, nu au fost capabili să ajungă la un acord cu conducerea „Gazprom”-ului și a Federaţiei Ruse în privinţa unui preț favorabil la gazele naturale. În zona euro în ansamblu, rata anuală a inflaţiei a constituit în luna iunie 8,6%, iar cel mai înalt nivel al acesteia a fost înregistrat în statele Baltice: în Estonia – 22,0%, în Lituania – 20,5%, în Letonia – 19,0%. Într-un șir de state din CSI, rata anuală a inflaţiei a fost în luna iunie mai mică decât în țările Baltice și de 2-3 ori mai scăzută decât în Moldova. În Armenia, aceasta a fost de 10,3%, în Kazahstan – 14,5%, în Rusia – 15,9%, în Ucraina – 21,5%”, afirmă fostul președinte.

Deși Moldova nu este un stat membru al UE, procesele inflaționiste de la noi se dezvoltă similar cu cele europene. Diferența constă doar în ritmurile acestora – la noi, acestea sunt cu mult mai mari.

„În UE și în Moldova, cel mai rapid cresc prețurile la resursele energetice și produsele alimentare. Timp de un an (din iunie anul trecut până în iunie curent), prețurile la resursele energetice pentru populația din țările din zona euro s-au majorat cu 39,1%, iar în Moldova, plățile pentru serviciile locativ-comunale au crescut cu 87,2% (inclusiv plata pentru consumul de gaze naturale – de 3 ori). Prețurile de consum la produsele alimentare în țările din zona euro au crescut cu 8,9%, în Moldova – cu 34,3%. Deci, ritmurile de creștere a prețurilor la principalele cheltuieli ale populaţiei de la noi sunt de câteva ori mai înalte decât media europeană”, menționează Igor Dodon.

Dodon se arată indignat de faptul că în condiţiile unei inflații nemaipomenit de înalte, populația noastră o plătește din venituri cu mult mai scăzute decât locuitorii UE.

„Pe bună dreptate se crede că inflația este un impozit pe cei săraci. Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Pentru comparație: în anul 2021, PIB-ul pe cap de locuitor în UE a constituit 38,2 mii de dolari, în Moldova – doar 5,3 mii de dolari. Deci, la noi, inflaţia este de aproape 4 ori mai mare, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 7 ori mai mic decât în țările UE. Avem o creștere a prețurilor nu doar la gazele naturale, dar și la energia electrică, la aprovizionarea cu agent termic, la toate mărfurile și serviciile la producerea cărora sunt utilizate resursele energetice.

Ne va salva oare Occidentul de lovitura inflaționistă, de sărăcia ce ia amploare, de pierderea piețelor din est, de scăderea competitivității producătorilor noștri și de alte probleme sociale și economice? Nu, deoarece nu va fi în stare să-i salveze nici pe cei mai apropiați, în timp ce propria temelie economică să erodează. Ne va salva oare actuala conducere a țării? Nu, pentru că ea pur și simplu nu știe cum să gestioneze situațiile de criză, și ce-i mai important, nu știe cum să nu le provoace. Actualul regim este criza principală pentru cetățenii noștri și pentru țară”, declară Dodon.

#criza #Europa #Igor Dodon #inflatie #saracie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.