În cadrul discursului către națiune Vladimir Zelenski a spus că Ucraina a devenit membru asociat al Programului de interoperabilitate multilaterală al NATO. O astfel de decizie, care pare a fi tehnică, în spatele ei se află mult simbolism și o muncă politică foarte semnificativă.

„În fiecare zi primim şi experimentăm o mulţime de ştiri dureroase. Războiul continuă, bombardamentele ruseşti nu se opresc nici măcar o zi”, spune preşedintele Ucrainei.

Liderul de la Kiev a mai precizat că Ucraina a devenit membru asociat al Programului de interoperabilitate multilaterală al NATO, astfel că țara sa acum nu numai că implementează standardele NATO, ci poate participa și la dezvoltarea de noi standarde, potrivit unn.com.ua.

„Astăzi aș dori să evidențiez o decizie care arată ca una tehnică, dar în spatele ei există mult simbolism și muncă politică semnificativă. Ucraina a devenit membru asociat al programului multilateral special al NATO privind interoperabilitatea tehnologică. Pentru a spune mai simplu, este vorba despre standardele Alianței. Acum, Ucraina nu numai că implementează standardele NATO, ci poate participa și la dezvoltarea de noi standarde”, afirmă Zelenski.

Experiența armatei, capacitățile instituțiilor ucrainene, potențialul IT al țării noastre, toate acestea vor fi acum contribuția ucraineană la dezvoltarea securității colective în Europa, declară Zelenski.

„Și când se întâmplă? În a 139-a zi a unui război pe scară largă, cu care Rusia plănuia să ne distrugă într-o săptămână. Iar statul ucrainean nu numai că a supraviețuit, nu numai că se apără, dar se dezvoltă și va ajuta la dezvoltarea partenerilor săi. Un astfel de succes merită remarcat”, a ținut să transmită președintele ucrainean. Ocupanții au simțit deja foarte bine ce este artileria modernă și nu vor avea spatele sigur nicăieri pe pământul nostru, pe care l-au ocupat. Ei au simțit că operațiunile ofițerilor noștri de recunoaștere pentru a-și proteja Patria sunt mult mai puternice decât oricare dintre operațiunile speciale ale acestora. Soldaților ruși – și știm acest lucru din interceptările conversațiilor lor – se tem cu adevărat de forțele noastre armate”, susține el.

Urmează un drum cu adevărat dificil.

„Ei nu mai au putere strategică, caracter sau înțelegere a ceea ce fac aici, pe pământul nostru. De asemenea, nu au nici măcar un pic de curaj să admită înfrângerea și să retragă trupele de pe teritoriul ucrainean. Din păcate, este imposibil să faci altfel atunci când îți protejezi casa de un atac terorist. Dar este, de asemenea, clar că ceea ce urmează este succesul statului nostru. Ucraina se va putea apăra. Ucraina se va putea reconstrui. Ucraina își va putea îndeplini toate obiectivele de politică externă. Când milioane de oameni muncesc sincer pentru asta, fiecare la nivelul său, rezultatul va fi inevitabil”, adaugă Zelenski.

Înainte de declanșarea războiului pe 24 februarie, dorința Ucrainei de a adera la NATO era una din nemulțumirile declarate ale Kremlinului, care cerea Occidentului, nici mai mult, nici mai puțin decât garanții că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.

#artilerie #fortele armate #operatiuni #razboi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.