Cu prilejul marcării a 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă, Igor Dodon, a profitat de ocazie și a venit cu o adresare, care scoate în evidență „buna intenție a Rusiei în raport cu Republica Moldova”, enumerând unele succese înregistrate în acești ani, dar și atribuindu-i merite „exclusive”.

Dodon face o incursiune în istorie și mulțumește rușilor pentru acțiunile lor în raport cu țara noastră încă din perioada lui „Papură Vodă”.

„Pe parcursul a 20 de ani, țara noastră și-a schimbat de mai multe ori vectorul politicii externe, s-a confruntat cu un șir de dificultăți social-economice, politice și demografice. Dar în toată perioada dată, în pofida tuturor provocărilor, Federația Rusă a fost și continuă să fie alături de Moldova, urmând buchia și spiritul Marelui Tratat, care își menține importanța și permite Moldovei și Rusiei să-și dezvolte relațiile în interesele țărilor și popoarelor noastre. În cei 30 de ani de independență, relațiile dintre țările noastre au parcurs o cale lungă. Pentru noi a fost ușor să găsim un limbaj comun cu cetățenii Rusiei, întrucât ne unesc aceleași temelii civilizaționale, religia ortodoxă comună, paginile glorioase din trecut. Noi nu vom uita niciodată faptele eroice ale ostașilor ruși și sovietici care, cu prețul propriilor vieți, au eliberat pământul nostru de cotropitorii străini. Nu vom uita nici de aportul Moscovei în ascensiunea economiei naționale a republicii noastre, în dezvoltarea industriei, sferei sociale. Această cooperare continuă și astăzi, în anii de independență a țărilor noastre”, se arată în adresarea liderului PSRM.

Socialistul le atribuie rușilor un „merit incontestabil” în negocierile din anul 1991, în conflictul armat de pe Nistru, care a fost provocat și susținut în realitate tot de autoritățile de la Moscova, însă Igor Dodon afirmă că Federația Rusă „a devenit țara mediatoare în negocieri”.

„În perioada conflictului de pe Nistru – cea mai dificilă perioadă pentru noi, anume Rusia a devenit țara mediatoare în negocieri, participantă la operațiunea de menținere a păcii și garant al reglementării pașnice a conflictului. Un rol foarte important în aprofundarea relațiilor noastre bilaterale, în promovarea procesului de reglementare transnistreană i-a revenit unor diplomați ruși cu experiență, cum ar fi Evghenii Primakov. Federația Rusă este furnizorul exclusiv de gaze naturale în Moldova și principala piață de desfacere pentru produsele agricole moldovenești. În Rusia muncesc sute de mii de conaționali de-ai noștri. Pe teritoriul Rusiei locuiește cea mai mare diasporă moldovenească”, mai spune Dodon.

Fostul președinte al țării, nu a putut să treacă cu vederea „flușturarea” pro-europenilor, adică forțelor de opoziție în raport cu cele care sunt adepte a relațiilor mai apropiate cu Rusia, pe care-i acuză că ar promova conștient înrăutățirea relațiilor bilaterale și de prietenie cu Moscova.

„Spre regret, n-am realizat totul ce ne-am propus în relațiile noastre bilaterale. Anumiți politicieni iresponsabili și reprezentanți ai elitei creative participă la diseminarea propagandei anti-Rusia, care este „în vogă” în unele cercuri internaționale, în falsificarea istoriei noastre comune, în denaturarea paginilor glorioase ale trecutului. Oamenii care au venit la guvernare în Moldova anul trecut și anul acesta continuă să distrugă relațiile cu Rusia, inclusiv prin participarea la niște acțiuni dubioase și vădit provocatoare, cum ar fi „Platforma Crimeea”. Considerăm că sunt extrem de periculoase provocările împotriva militarilor ruși care își desfășoară misiunea de menținere a păcii pe malurile Nistrului. Totodată, este stopată în mod nejustificat participarea Moldovei la proiectele de integrare în spațiul post-sovietic”, critică Dodon.

La final, Dodon afirmă că, istoria din ultimii 30 de ani ne-a oferit mai multe lecții, în special că „fiind separați, în izolare unii de alții, cele două țări nu vor supraviețui”.

Precizăm că, la 19 noiembrie 2001 a fost semnat Tratatul de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă. În acea perioadă, la guvernare se află Partidul Comuniștilor (PCRM), liderul căruia era Vladimir Voronin – președinte al Republicii Moldova atunci, iar Dodon era membru și el al PCRM.

#adresare #Federatia Rusa #Igor Dodon #Tratat

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.