Cum funcționează?

În urmă cu aproximativ o săptămână, sursa citată a scris că în campania de PR a candidatului Igor Dodon, este implicată nu doar presa controlată de socialiști, dar și de cel puțin 12 portaluri anonime de știri. Multe dintre sursele media, la rubrica contacte, au indicate doar e-mail-uri. Nu se știe cine deține aceste instituții, dar este absolut clar că acestea lucrează pentru Igor Dodon, iar anterior l-au servit pe Vlad Plahotniuc.

Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt puțin cunoscute în mediuul online. Însă acest lucru nu este o problemă pentru că serviciile de publicitate vin în ajutor, de exemplu, Google Ads.

Acesta le permite site-urilor mai puțin cunoscute, să facă publicitate pe portaluri cu o audiență semnificativă. Aceste site-uri mai puțin cunoscute cumpără publicitate de la Google, iar ulterior bannerele lor sunt plasate pe alte site-uri. Presa anonimă creează aceste bannere, iar în consecință, utilizatorul făcând click, este redirecționat la sursa mai puțin accesată și pe care nu ar accesa-o deloc.

În comparație cu aceeași reclamă de televiziune, costul unei astfel de promovări este foarte mic. Pentru 100 de euro, aceștia pot ajunge la o audiență de 7-15 mii de utilizatori. Apropo, conform legii, fondurile cheltuite în timpul campaniei electorale pentru PR-ul candidatului trebuie să fie reflectate în raportul financiar prezentat la CEC. La categoria publicitate electorală, domeniul ”mijloace de informare electronice” Igor Dodon a indicat cheltuieli de 12 mii de lei pentru perioada 4-9 octombrie 2020 și 47 5oo de lei pentru perioada 10-16 octombrie 2020.

Nu se știe însă dacă în aceste cheltuieli se regăsesc și bannerele promovate prin intermediul Google Ads, deoarece este vorba despre scheme și bani de proviniență dubioasă.

Portalurile anonime de ştiri care lucrează în interesul lui Dodon

#alegeri #Igor Dodon #presedinte

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.