Igor Dodon, suspectat de corupere în Republica Moldova, se declară preocupat de scandalul delapidărilor din Ucraina, care vizează conducerea de vârf a țării vecine. Deputatul a cerut pe rețelele de socializare întreruperea interacțiunilor dintre Kiev și Chișinău, până la finalizarea anchetei.

Socialistul consideră că guvernarea de la Chișinău nu va condamna aceste acțiuni. În același timp, politicianul critică aderarea țării noastre la UE, la pachet cu Ucraina.

„Vreau să reamintesc faptul că Republica Moldova își examinează aderarea la UE exclusiv împreună cu Ucraina. Cu acea Ucraină în care opoziția a fost complet distrusă; în care au fost închise instituțiile media care ofereau cetățenilor un punct de vedere alternativ asupra evenimentelor; acea Ucraină în care autoritățile, prin decizie proprie, au desființat Biserica Ortodoxă.

Iar acum întreaga lume a aflat că, speculând contextul războiului, conducerea Ucrainei fura populația, iar conducerea Moldovei, după cum se știe, a susținut și continuă să susțină în mare măsură politica Kievului oficial. De aceea, nu trebuie să ne așteptăm din partea Maiei Sandu la vreo condamnare a celor întâmplate, întrucât ea conduce Republica Moldova urmând aceleași instrucțiuni ca și Volodimir Zelenski”, a scris Dodon pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Afacerilor Externe nu a comentat deocamdată declarațiile făcute de Igor Dodon.

Socialistul a insistat anterior, în Legislativ, ca să fie formate grupurile de prietenie cu Federația Rusă și Belarus. De asemenea, politicianul a vrut excluderea de pe ordinea de zi a celei mai recente ședințe a Parlamentului a proiectului privind denunțarea acordului în baza cărui funcționează centrul rus de cultură și știință.

Igor Dodon este cercetat pentru corupere pasivă și îmbogățire ilicită. Unul dintre dosare, cunoscut sub denumirea generică „kuliok”, a fost pornit în baza unor înregistrări video în care ex-șeful de stat primește de la Vladimir Plahotniuc un pachet negru, în care se presupune că ar fi fost bani.

Recent, doi miniștri ucraineni au demisionat, după ce autoritatea responsabilă pentru lupta cu fenomenul corupției a depistat o schemă de delapidare la scară largă, care viza domeniile energiei și apărării.

#Igor Dodon #interacțiuni #Moldova #scandal de corupție #Ucraina

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.