Tatiana Șevciuc (CV), membru al Curții de Conturi, și Marin Gospodarenco (CV), expert în finanțe publice în cadrul asociației WatchDog.md, au fost admiși la proba interviului în cadrul concursului pentru funcția de președinte al Curții de Conturi. Decizia a fost luată luni, 12 februarie 2024, la Comisia parlamentară de control al finanțelor publice.

„Trei persoane au depus dosarele la concurs, unul dintre dosare fiind incomplet. Respectiv, doi candidați au fost admiși la proba interviului. Atât Marin Gospodarenco, cât și Tatiana Șevciuc, au experiență în domeniul de finanțe publice. Anterior, aceștia au activat în cadrul Curții de Conturi. Marin Gospodarenco a fost șef de direcție, iar Tatiana Șevciuc a fost numită de Parlament, în 2022, în funcția de membră a Curții de Conturi”, informează legislativul.

Potrivit Parlamentului, candidatul care va obține cel mai mare punctaj va fi propus Parlamentului spre numire în funcția de președinte al Curții de Conturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit legislației, preşedintele Curții de Conturi se numeşte de Parlament, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În prezent, funcția este deținută de Marian Lupu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

În prezent, potrivit unui comunicat al Curții de Conturi, președintele Curții de Conturi are un salariu lunar de 19.516 de lei.

Se caută un nou șef la Curtea de Conturi! Ce salariu va primi

#concurs #Curtea de Conturi #director

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.