Tatiana Șevciuc (CV), membru al Curții de Conturi, și Marin Gospodarenco (CV), expert în finanțe publice în cadrul asociației WatchDog.md, au fost admiși la proba interviului în cadrul concursului pentru funcția de președinte al Curții de Conturi. Decizia a fost luată luni, 12 februarie 2024, la Comisia parlamentară de control al finanțelor publice.

„Trei persoane au depus dosarele la concurs, unul dintre dosare fiind incomplet. Respectiv, doi candidați au fost admiși la proba interviului. Atât Marin Gospodarenco, cât și Tatiana Șevciuc, au experiență în domeniul de finanțe publice. Anterior, aceștia au activat în cadrul Curții de Conturi. Marin Gospodarenco a fost șef de direcție, iar Tatiana Șevciuc a fost numită de Parlament, în 2022, în funcția de membră a Curții de Conturi”, informează legislativul.

Potrivit Parlamentului, candidatul care va obține cel mai mare punctaj va fi propus Parlamentului spre numire în funcția de președinte al Curții de Conturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit legislației, preşedintele Curții de Conturi se numeşte de Parlament, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În prezent, funcția este deținută de Marian Lupu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

În prezent, potrivit unui comunicat al Curții de Conturi, președintele Curții de Conturi are un salariu lunar de 19.516 de lei.

Se caută un nou șef la Curtea de Conturi! Ce salariu va primi

#concurs #Curtea de Conturi #director

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a pledat pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, în cadrul reuniunii liderilor Coaliției de Voință, desfășurată astăzi la Kiev. Șefa statului a participat la evenimentele dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei.

„Ucrainenii își sărbătoresc independența și, în aceeași zi, își plâng morții. Niciun popor din Europa nu plătește astăzi un preț mai mare pentru libertatea sa”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că Ucraina continuă să reziste în fața agresiunii ruse, menționând eforturile militarilor, inginerilor, salvatorilor, medicilor și profesorilor care mențin țara funcțională în condiții de război.

Maia Sandu a atras atenția și asupra riscurilor pentru Republica Moldova, în contextul încălcărilor spațiului aerian. Potrivit șefei statului, din 2022 au fost înregistrate aproape 60 de violări ale spațiului aerian al Republicii Moldova, iar în acest an numărul acestora a crescut semnificativ.

„Mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina ar însemna un cer mai sigur și deasupra Republicii Moldova. Fiecare dronă doborâtă de Ucraina înseamnă și un pericol mai mic pentru satele noastre”, a declarat Sandu.

Șefa statului a reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina și a subliniat legătura directă dintre securitatea celor două țări.