Doi tineri au fost înjunghiați la Grădina Botanică din Craiova. O adolescentă de 14 ani a decedat la fața locului, iar un tânăr de 19 ani este rănit grav.

Suspectul de 17 ani este elev la liceul militar. El spune că nu îi pare rău pentru băiat, ci mai mult pentru tânăra pe care a ucis-o cu un cuțit de vânătoare.

Apărarea afirmă că băiatul se plimba prin Grădina Botanică și a privit tânăra, crezând că acesta cochetează cu el. Prietenului ei nu i-a plăcut asemenea atitudine și i-a zis suspectului să nu se mai utie la ea, apoi l-ar fi lovit cu pumnul peste față și torace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„A avut un acces de furie și a deschis rucsacul, a scos mănușile și cuțitul. S-a dus după băiat, care a văzut și a fugit. S-a dus după el și l-a doborât, l-a înjunghiat, după aia s-a dus după fată, pentru că îi era frică să nu spună fata ce a văzut, asta a fost motivația lui”, relatează avocatul.

Apărarea mai spune că tânărul uitase cuțitul de un an în rucsac. Totodată, acesta mai afirmă că putea să găsească altă soluție pentru a rezolva conflictul.

Crima s-a produs pe 27 iunie, iar marți seara a fost reținu, transmite Libertatea. El este plasat în arest preventiv pentru 30 de zile și riscă până la 10 ani de închisoare.

Presa din România scrie cei trei nu se cunoșteau. O altă versiune e că tânărul și-a luat în acea zi cuțitul, mînușile și masca de acasă. Băiagtul a fost înjunghiat cu zeci de lovituri, iar fata ucisă pentru a nu depune mărturii. Apoi, individul a suant la ușa unei locuințe din apropiere și a declarat că este urmărit. La scurt timp, Poliția l-a reținut.

#Craiova #crima #declaratii #suspect #tineri înjunghiați

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.