Dolarul, o valoare de refugiu tradiţională în perioade de crize, a urcat miercuri până la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în timp ce moneda unică europeană s-a depreciat, în contextul în care Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviştilor și i-a acuzat pe aliații occidentali de „șantaj nuclear”, dând de înțeles că Rusia este gata să-și folosească propriile arme nucleare dacă este nevoie, notează Business Insider.

Într-un discurs televizat, Putin a spus că a ordonat mobilizarea trupelor de rezerviști pentru a proteja integritatea teritorială a Rusiei. Mișcarea vine după ce în ultimele săptămâni, forțele ucrainene au recucerit mai multe zone ocupate de invadatori.

Dollar Index, care măsoară evoluţia monedei americane în raport cu un coş format din alte şase valute, a urcat cu 0,5% până la 110,87 puncte, un nou record înregistrat după 2002.

În schimb, monedele europene au avut de suferit, euro depreciindu-se cu 0,56% până la 0,9913 dolari, iar lira sterlină cu 0,31% până la 1,1345 dolari, după ce anterior a coborât până la 1,1304 dolari, minimul ultimilor 37 de ani.

Dolarul este de obicei văzut ca un activ sigur de către investitori și tinde să se întărească atunci când tulburările geopolitice afectează sentimentul pieței pentru risc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lira sterlină și-a extins scăderile după ce a atins minimul din ultimii 37 de ani față de dolar săptămâna trecută, alunecând cu 0,32%, până la 1,1345 dolari.

Tot miercuri, moneda rusească (rubla) a coborât până la un curs de 63 de ruble pentru un dolar, revenind la cea mai redusă valoare din ultimele două luni, iar acţiunile companiilor ruseşti au înregistrat scăderi de peste 10% după ce Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare a rezerviştilor după cel de doilea război mondial.

În jurul orei 7:08 GMT, rubla rusească înregistra o depreciere de 2,6%, fiind cotată la 62,18 unităţi pentru un dolar, după ce anterior a scăzut până la 62,975 ruble pentru un dolar, cel mai slab curs de după data de 7 iulie. Moneda rusească s-a depreciat cu 1,7% în raport cu euro, care era cotat la 61,61 ruble, şi 1,5% în raportul cu yuanul chinez, care se tranzacţiona pentru 8,776 ruble.

În paralel, indicii bursieri ruseşti erau în picaj, în condiţiile în care acţiunile giganţilor energetici Rosneft şi Gazprom afişau la un moment dat scăderi de aproximativ 12%.

Indicele MOEX al bursei de la Moscova a atins cel mai scăzut nivel de după data de 24 februarie, ziua în care Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina. Acest indice denominat în ruble afişa o scădere de 5,5% până la 2.094,5 puncte, după ce anterior a atins un minim de 2.002,73 puncte.

#depreciere #dolar #Euro

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.