Dolarul, o valoare de refugiu tradiţională în perioade de crize, a urcat miercuri până la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în timp ce moneda unică europeană s-a depreciat, în contextul în care Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviştilor și i-a acuzat pe aliații occidentali de „șantaj nuclear”, dând de înțeles că Rusia este gata să-și folosească propriile arme nucleare dacă este nevoie, notează Business Insider.

Într-un discurs televizat, Putin a spus că a ordonat mobilizarea trupelor de rezerviști pentru a proteja integritatea teritorială a Rusiei. Mișcarea vine după ce în ultimele săptămâni, forțele ucrainene au recucerit mai multe zone ocupate de invadatori.

Dollar Index, care măsoară evoluţia monedei americane în raport cu un coş format din alte şase valute, a urcat cu 0,5% până la 110,87 puncte, un nou record înregistrat după 2002.

În schimb, monedele europene au avut de suferit, euro depreciindu-se cu 0,56% până la 0,9913 dolari, iar lira sterlină cu 0,31% până la 1,1345 dolari, după ce anterior a coborât până la 1,1304 dolari, minimul ultimilor 37 de ani.

Dolarul este de obicei văzut ca un activ sigur de către investitori și tinde să se întărească atunci când tulburările geopolitice afectează sentimentul pieței pentru risc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lira sterlină și-a extins scăderile după ce a atins minimul din ultimii 37 de ani față de dolar săptămâna trecută, alunecând cu 0,32%, până la 1,1345 dolari.

Tot miercuri, moneda rusească (rubla) a coborât până la un curs de 63 de ruble pentru un dolar, revenind la cea mai redusă valoare din ultimele două luni, iar acţiunile companiilor ruseşti au înregistrat scăderi de peste 10% după ce Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare a rezerviştilor după cel de doilea război mondial.

În jurul orei 7:08 GMT, rubla rusească înregistra o depreciere de 2,6%, fiind cotată la 62,18 unităţi pentru un dolar, după ce anterior a scăzut până la 62,975 ruble pentru un dolar, cel mai slab curs de după data de 7 iulie. Moneda rusească s-a depreciat cu 1,7% în raport cu euro, care era cotat la 61,61 ruble, şi 1,5% în raportul cu yuanul chinez, care se tranzacţiona pentru 8,776 ruble.

În paralel, indicii bursieri ruseşti erau în picaj, în condiţiile în care acţiunile giganţilor energetici Rosneft şi Gazprom afişau la un moment dat scăderi de aproximativ 12%.

Indicele MOEX al bursei de la Moscova a atins cel mai scăzut nivel de după data de 24 februarie, ziua în care Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina. Acest indice denominat în ruble afişa o scădere de 5,5% până la 2.094,5 puncte, după ce anterior a atins un minim de 2.002,73 puncte.

#depreciere #dolar #Euro

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.