Dolce vita de europarlamentar: Veniturile generoase care atrag politicienii pentru o funcție la Bruxelles

Apetența politicienilor pentru a prinde un mandat de europarlamentar este explicabilă printr-o serie de beneficii, de la indemnizații generoase în anii de la Bruxelles, până la asigurarea unei pensii speciale.

În interiorul partidelor sunt pregătite listele pentru prima rundă de alegeri din 2024, adică europarlamentarele din 9 iunie, scrutin în urma cărora 33 de politicieni vor lua calea Bruxelles-ului și Strasbourgului, pentru un mandat de cinci ani. „Acolo e o sinecură, cimitirul elefanților“, explica succint, într-un interviu la Prima News, Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, motivul principal al obținerii unui mandat la nivel european.

Iar un „job“ de europarlamentar într-adevăr permite acumularea unor sume generoase, și condițiile de muncă fiind foarte bune. Iar Parlamentul European nu asigură doar o viață liniștită în prezent, ci și la bătrânețe. Indemnizația unui europarlamentar este de 7.706 euro pe lună, ceea ce înseamnă un echivalent al sumei de aproximativ 38.000 de lei pe lună. De asemenea, un eurodeputat are decontate biletele de avion (la clasa business) sau de tren, pentru a merge între țara unde a fost ales și Bruxelles sau Strasbourg.

Pentru fiecare zi în care se află cu activitate la Bruxelles și Strasbourg, un europarlamentar mai primește și aproximativ 350 de euro, bani care asigură cheltuielile cu cazarea, masa sau alte cheltuieli conexe. 4.950 de euro sunt puși la bătaie pentru a asigura cheltuielile cu birourile parlamentare din statul unde a fost ales un eurodeputat, adică de la chirii la cumpărarea de echipament și plăți de abonamente.

În schimb, plafonul maxim pentru cheltuielile cu salariații, adică asistenții sau consilierii, este de 28.412 de euro lunar. Cel puțin 25% din sumă trebuie să fie pentru asistenții acreditați la Bruxelles și Strasbourg.

„Rezerva“ de beneficii la încheierea mandatului

Spre deosebire de alte locuri de muncă, unui eurodeputat i se asigură venituri și dacă își termină cariera în Parlamentul European. De exemplu, o persoană care-și termină perioada de mandat are dreptul la o indemnizație tranzitorie, care reprezintă valoarea unei indemnizații clasice, dar e plătită doar câteva luni, adică numărul de luni care corespunde anilor de mandat. În cazul unui singur mandat, indemnizația tranzitorie e de cinci luni.

Trecerea prin Parlamentul European prevede și o pensie specială, după împlinirea vârstei de 63 de ani. Odată cu părăsirea mandatului, un europarlamentar cu un singur mandat de cinci ani are dreptul la o pensie de aproximativ 8.000 de lei. Pensia e calculată în funcție de numărul anilor și ai lunilor de mandat, iar aceasta nu poate depăși 70% (ceea ce ar însemna 20 de ani de mandat). Din actuala legislatură, o persoană care ar putea avea o pensie de peste 15.000 de lei, dacă nu va mai prinde un mandat, e Corina Crețu, care va avea două complete, de cinci ani, plus o fracție de mandat între finalul lui 2007 și primăvara lui 2009.

Și Vasile Blaga, dacă va face pasul în spate, va fi beneficiar de pensie de la Parlamentul European, acesta fiind beneficiar și de pensie de fost senator în România.

Imunitatea și în Parlamentul European

Nu în ultimul rând, un europarlamentar are imunitate atât pe teritoriul statului său, cât și pe teritoriul altui stat membru al UE. Eurodeputații nu pot face obiectul unei cercetări penale, nu pot fi reținuți sau supuși unor proceduri judiciare din cauza opiniilor sau voturilor exprimate în timpul exercitării funcției lor. De altfel, la nivelul PE nu au fost prea multe cazuri de ridicare a imunității, problematica fiind vizibilă însă odată cu scandalul Qatargate, unde mai mulți euroaleși sunt suspectaţi de încasarea unor mari sume de bani din partea statului Qatar pentru a influenţa în favoarea acestuia declaraţii şi decizii politice în cadrul PE, în special în ceea ce priveşte drepturile lucrătorilor în Qatar.

Cum arată situația în plan local

În comparație cu Parlamentul European, beneficiile din Camera Deputaților și Senat sunt la un nivel mult mai mic. De exemplu, indemnizația variază între 10.816 și 13.019 lei, bani în mână. Un ales fără funcție de conducere are dreptul la sumă forfetară de circa 35.000 de lei. Toată această sumă e destinată cheltuielilor cu salariile celor de la cabinete, cu utilitățile (chirii, electricitate etc.) sau alte acțiuni de promovare. Important de menționat e că un deputat sau senator trebuie să justifice cu documente doar jumătate din sumă, pentru cealaltă fiind nevoie doar de o declarație pe propria răspundere.

Încă aproximativ 10.000 de lei mai intră în conturile deputaţilor şi senatorilor lunar, în cazul în care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov, pentru a-şi plăti cazarea, fiind nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere. Conform Statutului deputaţilor şi senatorilor, parlamentarii care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov primesc o diurnă de deplasare de 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare zi de muncă în Capitală. Aşadar, zilnic, aleşii mai primesc aproximativ 400 de lei dacă se află la muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dolce vita #europarlamentari #venituri

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.