An An, cel mai bătrân mascul panda uriaș din lume, ținut în captivitate, a murit joi, 21 iulie, din cauza unor probleme de sănătate, la vârsta de 35 de ani. Animalul a fost eutanasiat, pentru a preveni orice suferință. Anunțul a fost făcut în cadrul unui comunicat, publicat de parcul tematic Ocean Park din Hong Kong, scrie CNN.

An An a fost dăruit grădinii zoologice în urmă cu 23 de ani de către guvernul central chinez, împreună cu Jia Jia, femela care era considerată drept cea mai bătrână panda uriașă din lume, până la moartea ei din 2016, la vârsta de 38 de ani.

Perechea a fost văzută de milioane de turiști și școlari de-a lungul anilor, mulți dintre ei publicând acum amintiri despre An An.

China a petrecut o jumătate de secol încercând să crească populația animalelor sale emblematice, creând rezervații extinse de panda în mai multe lanțuri muntoase, în efortul de a-i salva de la dispariție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Supraviețuirea lui An An dincolo de speranța medie de viață demonstrează angajamentul continuu al grădinii zoologice față de această specie.

Parcul tematic mai găzduiește alți doi panda uriași, femela Ying Ying și masculul Le Le, care au fost dăruiți de guvernul chinez în 2007.

Urșii panda giganți sunt cunoscuți pentru faptul că sunt greu de reprodus în captivitate, dar după ani de declin, numărul lor în sălbăticie a crescut.

În 2017, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a trecut specia din categoria animalelor „pe cale de dispariție” la categoria „vulnerabilă”, după ce populația lor a crescut cu aproape 17% în deceniul precedent.

#china #Gradina Zoologica #Hong Kong #panda

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.