Jacob Rothschild, un finanțator britanic și membru senior al uneia dintre cele mai cunoscute dinastii bancare din Europa, a încetat din viață la vârsta de 87 de ani, a anunțat familia sa într-o declarație dată luni, 26 februarie curent, scrie bani.md cu referire la Reuters.

Familia Rothschild, prin intermediul unei declarații pentru agenția de știri Press Association din Marea Britanie, l-a numit pe Jacob Rothschild „o prezență uriașă în viața multor oameni”. El a fost descris drept „un finanțator extraordinar, un campion al artelor și culturii, un funcționar public devotat, un susținător pasionat al cauzelor caritabile în Israel și cultura evreiască, un ecologist pasionat și prieten, tată și bunic foarte iubit”.

Jacob Rothschild s-a născut în Anglia în 1936 și și-a început cariera la banca familiei, NM Rothschild & Sons, în 1963. Ulterior, a cofondat J Rothschild Assurance Group, care a devenit St James’s Place, un important administrator de avere cu sediul în Londra. A fost implicat în numeroase activități de afaceri, inclusiv în fondarea trustului de investiții RIT Capital Partners, care a susținut o varietate de companii, de la fonduri speculative până la start-up-uri cu tehnologie curată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă activitatea sa în domeniul financiar, Rothschild a fost un mecenat de lungă durată al artelor, servind ca administrator al Galeriei Naționale a Marii Britanii între 1985 și 1991.

Omul de afaceri a primit omagii și recunoaștere din partea comunității culturale și filantropice, fiind descris drept unul dintre cei mai mari filantropi culturali ai Marii Britanii. Waddesdon Manor, o proprietate de țară engleză administrată de Fundația Rothschild, a exprimat profundul regret al morții sale, numindu-l pe Rothschild „om de afaceri, antreprenor, filantrop și lider cultural”.

#bancher britanic #deces #Marea Britanie

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.