Domnica Manole reacționează la informațiile apărute în spațiul online precum că ar fi suspusă unui control din partea Autorității Naționale de Integritate, la sesizarea depusă de un deputat al Partidului Socialiștilor.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții Curții Constituționale se precizează că scrisoarea ANI reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale și s-a cerut retragerea acesteia.

Reacția integrală poate fi citită mai jos:

Având în vedere publicarea în presă a unei știri despre existența unui control al Autorității Naționale de Integritate în privința Președintelui Curții Constituționale, doamna Domnica Manole, pe baza unei sesizări formulate de un domn deputat, vă comunicăm următoarele.

Autoritatea Națională de Integritate i-a solicitat Curții informații și copii autentificate ale unor acte jurisdicționale, în contextul unui control care vizează participarea doamnei judecător Domnica Manole la judecarea și pronunțarea Hotărârii Curții nr. 13 din 27 aprilie 2021. Această Hotărâre a declarat ca neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 prin care s-a „retras” mandatul de judecător al doamnei Domnica Manole și Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 23 aprilie 2021 privind numirea unui „nou” judecător al Curții Constituționale.

În răspunsul său din 4 iunie a.c. adresat Autorității, Curtea a subliniat că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu este incidentă în acest caz și că Autoritatea nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul Curții Constituționale. Actele solicitate sunt acte de jurisdicție constituțională adoptate în baza Legii Supreme de către Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională din Republica Moldova.

Din perspectiva lipsei competenței Autorității prin raportare la Constituție, răspunsul a subliniat că hotărârile Curții Constituționale au valoare constituțională. În Hotărârea sa nr. 20 din 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a reținut că ea „este singura autoritate competentă să se pronunțe în mod definitiv cu privire la un aspect care ține de Constituție și care vizează direct funcționarea Curții Constituționale și raporturile ei cu autoritățile statului, fiind exceptată de la orice cenzură din partea unei autorități publice care aplică și interpretează norme inferioare Constituției” (§ 30).

De asemenea, în aceeași Hotărâre, Curtea a scos în evidență faptul că „textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție nu distinge nici în funcție de tipurile actelor pe care Curtea le pronunță (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcție de conținutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curții pronunțate în exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive. Noţiunea de „hotărâre” este una generală şi cuprinde toate tipurile de acte ale Curții: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive şi nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție în accepțiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de Curte în exercitarea competențelor sale constituționale” (§ 34).

Mai mult, Curtea a notat că „actele emise în cadrul competențelor constituționale exclusive ale Curții Constituționale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituționalității, nici în privința legalității, de nicio autoritate publică, inclusiv de instanța de judecată în procedură de contencios administrativ. Astfel, Constituția nu împuternicește alte autorități publice să examineze o hotărâre a Curții Constituționale și să o considere ca fiind neconstituțională sau ilegală” (§ 38).

#ANI #CC #Domnica Manole #Grigore Novac #PSRM

Kremlinul a evitat marți să confirme dacă acceptă un armistițiu energetic cu Ucraina, deși a calificat drept „foarte bună” inițiativa în acest sens anunțată cu o zi în urmă de către președintele american Donald Trump, relatează EFE.

„Am văzut postarea președintelui Trump despre armistițiul energetic. În general, o considerăm – fără îndoială – o idee foarte bună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, transmite Agerpres.

Moscova este în contact cu Washingtonul, a spus Peskov, adăugând – într-o reverență față de partea americană – că SUA sunt „întotdeauna de partea soluțiilor pașnice”.

El a acuzat Ucraina că a atacat noaptea trecută una din infrastructurile energetice rusești, mai exact o rafinărie din regiunea Samara, atac confirmat de Kiev.

Totuși, Peskov nu a fost de acord cu afirmația lui Donald Trump conform căreia cauza creșterii prețului la petrol ar fi războiul din Ucraina, nu operațiunea militară americană din Iran.

„Garantarea securității activității rafinăriilor și creșterea producției de produse petroliere nu rezolvă problemele mondiale, problema principală este accederea acestor produse pe piața mondială”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Pentru aceasta, a spus el, este necesar să se permită „o navigație sigură” pentru petroliere, pe lângă ridicarea sancțiunilor la exporturile rusești, sancțiuni pe care le-a catalogat drept ‘ilegale”. Atunci, Rusia va putea să ‘umple’ lumea cu produse petroliere și „prețurile vor scădea”, a afirmat Peskov, susținând că Ucraina nu este gata să garanteze securitatea navigației.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

În timp ce Moscova a păstrat tăcerea până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns aproape imediat că Kievul și-ar suspenda atacurile dacă Moscova ar proceda într-un mod similar. Cu toate acestea, ambele tabere au continuat noaptea trecută atacurile împotriva rafinăriilor și benzinăriilor celeilalte părți, conform agențiilor internaționale de presă.