Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Domnica Manole și Sergiu Litvinenco, judecători la Curtea Constituțională. Anunțul făcut de Dorin Recean

19 Iun. 2025, 21:01
 // Categoria: Breaking News // Autor:  Ana Panaguța
19 Iun. 2025, 21:01 // Breaking News //  Ana Panaguța

Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt desemnați judecători la Curtea Constituțională de către Guvern. Decizia va fi aprobată la următoare ședință. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean pe pagina sa de Facebook. Potrivit lui, „ambele candidaturi au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura în mandatul lor respectarea Constituției și a-și îndeplini funcția cu imparțialitate”.

„În calitate de judecător al Curții Constituționale, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției. În calitate de președinte al Comisiei juridice pentru numiri și imunități și Ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor” a notat Dorin Recean pe pagina sa de Facebook.

Mandatele a cinci judecători de la Curtea Constituțională (CC) expiră, iar șeful instituției a informat pe 16 mai despre această circumstanță Guvernul, Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Conform noii legi cu privire la Curtea Constituțională, Guvernul desemnează 2 membri în CC, începând cu 3 luni înainte de expirarea mandatului, adică până pe 16 august.

Judecătorii Curții Constituționale se numesc pentru o perioadă de 6 ani, sunt independenți în exercitarea mandatului și se supun numai Constituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 07:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
30 Oct. 2026, 07:29 // Slider //  Valentina Buza

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.