Liderul rus Vladimir Putin i-a transmis joi, 3 iulie curent, omologului său american Donald Trump, în cursul unei convorbiri telefonice, că regimul său „nu va renunța la obiectivele” stabilite în cazul Ucrainei, relatează libertatea.ro.

Această discuție telefonică, a șasea între Vladimir Putin și Donald Trump de la revenirea liderului republican la Casa Albă, pe 20 ianuarie, a durat circa o oră și a fost calificată drept „sinceră” de către consilierul pentru probleme externe al Kremlinului, Iuri Ușakov.

Potrivit lui Ușakov, Putin și Trump au vorbit despre războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, precum și despre relațiile dintre Moscova și Washington.

În ceea ce privește Ucraina, Trump a ridicat chestiunea încetării războiului, iar Putin a pretins că este dispus la „continuarea procesului de negociere”. Cu toate acestea, Kremlinul „își va urmări obiectivele, și anume eliminarea cauzelor profunde binecunoscute care au condus la situația actuală”, a adăugat Putin, citat de Ușakov.

Putin invocă așa-numite „cauze profunde” pentru a deturna atenția de la obiectivele sale imperialiste, mai exact cucerirea Ucrainei, desființarea NATO, extinderea sferei de influență a Kremlinului și supraviețuirea regimului actual de la Moscova.

Pe termen mai scurt, Kremlinul cere Ucrainei să renunțe în întregime la patru regiuni pe care le-a ocupat parțial, precum și la peninsula Crimeea, anexată în 2014, să abandoneze ideea aderării în NATO, să nu mai primească arme occidentale și să-și reducă dimensiunile armatei. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de către conducerea Kiev, deoarece ar legitimiza agresiunea militară rusă și ar duce la slăbirea Ucrainei.

Putin și Trump „au confirmat interesul reciproc pentru punerea în practică a unei seriii de proiecte economice promițătoare, în special în domeniile energiei și cercetării spațiale”, a mai spus Ușakov.

Putin și Trump au evocat de asemenea conflictele din Orientul Mijlociu, inclusiv recentul război între Iran și Israel. Ușakov susține că liderul de la Kremlin a pledat pentru o reglementare „exclusiv prin mijloace politice și diplomatice”.

Această discuție are loc la două zile de la convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Palatului Elysee, Macron i-a cerut lui Putin să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei.

Președintele american Donald Trump urmează să discute la telefon și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în contextul divulgării informației că Pentagonul a decis să oprească ajutorul militar pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#convorbire telefonică #Donald Trump #Vladimir Putin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.