Liderul rus Vladimir Putin i-a transmis joi, 3 iulie curent, omologului său american Donald Trump, în cursul unei convorbiri telefonice, că regimul său „nu va renunța la obiectivele” stabilite în cazul Ucrainei, relatează libertatea.ro.

Această discuție telefonică, a șasea între Vladimir Putin și Donald Trump de la revenirea liderului republican la Casa Albă, pe 20 ianuarie, a durat circa o oră și a fost calificată drept „sinceră” de către consilierul pentru probleme externe al Kremlinului, Iuri Ușakov.

Potrivit lui Ușakov, Putin și Trump au vorbit despre războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, precum și despre relațiile dintre Moscova și Washington.

În ceea ce privește Ucraina, Trump a ridicat chestiunea încetării războiului, iar Putin a pretins că este dispus la „continuarea procesului de negociere”. Cu toate acestea, Kremlinul „își va urmări obiectivele, și anume eliminarea cauzelor profunde binecunoscute care au condus la situația actuală”, a adăugat Putin, citat de Ușakov.

Putin invocă așa-numite „cauze profunde” pentru a deturna atenția de la obiectivele sale imperialiste, mai exact cucerirea Ucrainei, desființarea NATO, extinderea sferei de influență a Kremlinului și supraviețuirea regimului actual de la Moscova.

Pe termen mai scurt, Kremlinul cere Ucrainei să renunțe în întregime la patru regiuni pe care le-a ocupat parțial, precum și la peninsula Crimeea, anexată în 2014, să abandoneze ideea aderării în NATO, să nu mai primească arme occidentale și să-și reducă dimensiunile armatei. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de către conducerea Kiev, deoarece ar legitimiza agresiunea militară rusă și ar duce la slăbirea Ucrainei.

Putin și Trump „au confirmat interesul reciproc pentru punerea în practică a unei seriii de proiecte economice promițătoare, în special în domeniile energiei și cercetării spațiale”, a mai spus Ușakov.

Putin și Trump au evocat de asemenea conflictele din Orientul Mijlociu, inclusiv recentul război între Iran și Israel. Ușakov susține că liderul de la Kremlin a pledat pentru o reglementare „exclusiv prin mijloace politice și diplomatice”.

Această discuție are loc la două zile de la convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Palatului Elysee, Macron i-a cerut lui Putin să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei.

Președintele american Donald Trump urmează să discute la telefon și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în contextul divulgării informației că Pentagonul a decis să oprească ajutorul militar pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#convorbire telefonică #Donald Trump #Vladimir Putin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.