Premierul Dorin Recean a vizitat satul Cîrnățeni, raionul Căușeni, unde a făcut cunoștință cu mai multe proiecte de modernizare realizate în localitate.

Printre acestea se numără Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Grigore Grigoriu”. În anul 2025, curtea instituției a fost renovată și modernizată cu sprijinul Uniunii Europene. În prezent, școala are peste 350 de elevi și un colectiv format din peste 40 de cadre didactice, inclusiv din stânga Nistrului.

De asemenea, șeful Executivului a vizitat stadionul sportiv multifuncțional din localitate, construit cu un sprijin financiar în valoare de 500 de mii de lei din partea Biroului pentru Reintegrare, precum și Casa de cultură, aflată în proces de renovare, prin Programul „Satul European 2”.

Grădinița „Andrieș” din aceeași localitate, frecventată de 130 de copii, a fost termoizolată, iar, acum, prin Programul „Satul European Expres”, sunt amenajate căile de acces spre instituție.

Un alt proiect important vizitat este parcul fotovoltaic de 300 KW, realizat prin Programul „Satul European 1”. Acesta asigură venituri suplimentare pentru bugetul local, prin comercializarea energiei electrice produse. Investiția urmează a fi recuperată în mai puțin de un deceniu, iar fondurile obținute sunt direcționate către proiecte de dezvoltare comunitară.

Prim-ministrul Dorin Recean a menționat că localitatea Cîrnățeni este beneficiară a Programului guvernamental „Europa este aproape”, prin care vor fi modernizate drumurile locale, ceea ce va facilita accesul la servicii publice, de educație și va oferi alte oportunități economice.

„Satul Cîrnățeni a devenit, în timp, un model de dezvoltare rurală. Nu doar pentru că s-au realizat numeroase proiecte, ci pentru că toate acestea au fost posibile cu implicarea întregii comunități: localnici, cetățenii din diasporă, antreprenorii locali și administrația centrală și locală”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

În acest an, Guvernul Republicii Moldova a alocat 3,2 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii locale – cea mai mare sumă direcționată vreodată într-un singur an pentru acest domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Căușeni #Cîrnățeni #Dorin Recean

Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, la Președinție are loc astăzi, 26 august, o ședință solemnă. La eveniment participă președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, membri ai Guvernului, deputați, dar și foștii deputați ai primului Parlament.

Participanții s-au reunit în sala în care, în 1991, a fost votată Declarația de Independență a Republicii Moldova.

„În ajunul aniversării a 35 de ani de independență, ne amintim cu mare respect în primul rând de oamenii care au stat la baza creării Mișcării de Eliberare Națională, mulți dintre ei nu mai sunt printre ei și apreciem curajul oamenilor care în dimineața zilei de 27 august 1991 soseau la Chișinău din toate regiunile țării pentru a-și cere dreptul la libertate. În aceste zile sărbătorim curajul deputaților din Parlamentul Independenței care au votat pentru Declarația de Independență și au votat multe legi și acte importante care au permis crearea și funcționarea statului Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu în cadrul evenimentului.

Totodată, șefa statului și-a exprimat recunoștința față de oamenii care cu arma în mână au apărat Independența Republicii Moldova în războiul de pe Nistru.

Șeful Legislativului a adăugat că acum 35 de ani în această sală s-a scris istorie, iar această pagină din istoria statului nostru a fost opera de căpătâi a 277 de deputați demni care într-un moment de răscruce au avut curajul și au semnat cu mândrie pentru independența Republicii Moldova.

„De ce spun un moment de moment de răscruce? Cu doar o săptămână mai devreme, Uniunea Sovietică fusese zguduită de tentativa de lovitură de stat de la Moscova. În jurul nostru era incertitudine. Nimeni nu putea ști cu siguranță ce va urma, iar acele victorii obținute de Mișcarea de Eliberare Națională în ultimii ani, revenirea la grafia latină și declararea limbii românii ca limbă de stat, aprobarea drapelului sau declarația de suveranitate, erau la un pas de a fi din nou interzise. Dar aici, în această sală, deputații primului Parlament au ales libertatea și democrația”, a spus Igor Grosu.