Preşedintele american Donald Trump spune că „multe elemente” ale unui acord de pace în Ucraina au fost convenite cu omologul său rus, Vladimir Putin, înainte de convorbirea lor telefonică mult aşteptată.

El a declarat că, deşi au existat acorduri, „mai rămân multe” la care trebuie să se lucreze.

„Fiecare săptămână aduce 2.500 de soldaţi morţi, de ambele părţi, şi trebuie să se termine acum. Aştept cu nerăbdare convorbirea cu preşedintele Putin”, a scris Trump.

Zelenski acuză Rusia de prelungirea războiului

În discursul său de luni seara, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin de prelungirea războiului.

„Această propunere ar fi putut fi pusă în aplicare cu mult timp în urmă”, a spus el, adăugând că „fiecare zi în timp de război înseamnă vieţi omeneşti”. Au existat inconsecvenţe din cadrul administraţiei Trump cu privire la cât de avansate sunt negocierile de încetare a focului.

Vorbind după întâlnirea sa de la Jeddah cu oficiali ucraineni, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „cea mai mare parte” a conversaţiei a fost „cum ar arăta un proces de negociere” şi nu „condiţiile specifice”. Trimisul american Steve Witkoff, care s-a întâlnit cu Putin joi la Moscova, a adoptat, de asemenea, un ton mai moderat.

Între timp, Marea Britanie şi Franţa l-au îndemnat pe Putin să demonstreze că doreşte un acord de pace cu Ucraina. Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat „curajul” lui Zelenski de a accepta o propunere de încetare a focului şi a provocat Rusia să facă la fel.

„Destul morţi. Destule vieţi distruse. Destulă distrugere. Armele trebuie să tacă”, a spus Macron într-o postare pe X.

Casa Albă rămâne optimistă înaintea discuţiilor Trump-Putin

Casa Albă a emis o notă mai optimistă în ajunul discuţiilor Trump-Putin, care vor avea loc prin telefon, afirmând că pacea în Ucraina „nu a fost niciodată mai aproape”. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni reporterilor că Trump este „hotărât” să obţină acordul de pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu privire la ceea ce ar putea acoperi discuţiile, Karoline Leavitt a spus: „Există o centrală electrică care se află la graniţa dintre Rusia şi Ucraina care a fost discutată cu ucrainenii, iar el o va aborda în convorbirea sa de mâine cu Putin”.

#Putin #razboi #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.