Circa 170 de persoane, care nu au declarat nici un venit la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) au donat mai multor partide politice antrenate în cursa electorală sume enorme de bani. De asemenea, unii dintre acești oameni, deși ar fi declarat totuși la SFS un venit mic, au donat concurenților mai mult decât au câștigat. În acest sens, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să sesizeze Serviciul Fiscal de Stat pentru a investiga cele depistate, întrucât CEC nu are competențe legale de a interveni în astfel de situații.

Examinând datele din rapoartele prezentate pentru situația din 18 iunie și raportându-le la informațiile prezentate de SFS, CEC a constatat următoarele:

pentru Blocul electoral „Renato Usatîi”, din cei 76 de donatori persoane fizice din țară, 9 donatori, care au făcut donații în sumă totală 99 000 de lei, nu au avut nici o sursă de venit declarată la SFS, iar 4 donatori au avut un venit declarat mai mic decât suma donată în mărime totală de 51 467 de lei;
pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, din cei 145 donatori persoane fizice din țară, 18 donatori, care au făcut donații în sumă totală de 27 191 de lei, nu au avut nici o sursă de venit declarată la SFS, iar 2 donatori au avut un venit declarat mai mic decât suma donată în mărime totală de peste 21 de mii de lei;
pentru Partidul „Șor”, din cei 12 de donatori persoane fizice din țară, un donator, care a făcut donații în sumă totală de 4000 de lei, nu a avut nici o sursă de venit declarată la SFS;
pentru Platforma Demnitate și Adevăr, din cei 13 donatori persoane fizice din țară, 2 donatori, care au făcut donații în sumă totală de 10 530 lei, nu au avut nici o sursă de venit declarată la SFS;
pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cei 5 donatori persoane fizice din țară, un donator care a donat suma de 6 mii de lei nu a avut nici o sursă de venit declarată la SFS;
pentru Alianța pentru Unirea Românilor, din cei 12 donatori persoane fizice din țară, 4 donatori, care au făcut donații în sumă totală de 100 de mii de lei, nu au avut nici o sursă de venit declarată la SFS, iar din cei 4 donatori menționați IDNP-ul unui donator este incorect. Totodată, Comisia constată că în compartimentul „Mijloace bănești primite din donațiile persoanelor fizice din țară sunt reflectate donații de la persoane care au loc de muncă în afara țării.

Din rapoartele depuse și examinate de CEC se constată că, donații de la persoane fizice din țară au încasat Partidul Acasă Construim Europa „PACE”, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, Partidul „Șor”, Partidul „Democrația Acasă”, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „Puterea Oamenilor”, Partidul Schimbării, iar Blocul electoral „Renato Usatîi”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Unității Naționale au încasat donații de la persoane fizice, atât cu venituri obținute în țară, cât și cu venituri din afara țării, iar mărimea acestora nu depășește plafonul stabilit de Codul electoral.

Cât poate dona o persoană fizică

Conform Codului electoral, persoanele fizice au dreptul să doneze concurentului electoral mijloace financiare, virând în contul „Fond electoral” până la 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv, iar persoanele juridice – până la 12 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv.

În cazul cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării, acest plafon nu poate depăși 3 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. În cazul cetățenilor moldoveni cu statut de persoane cu funcții de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale, acest plafon nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv.

O persoană fizică poate face donații în numerar în valoare de până la 3 salarii medii pe economie pe anul respectiv, iar donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.

Potrivit Guvernului, salariul mediu pe economie în anul 2021 constituie 8 716 de lei. Prin urmare, o persoană fizică cu venituri obținute în țară, inclusiv care deține statut de demnitate publică, de funcționar public, inclusiv cu statut special, sau de angajat în organizații publice este în drept să susțină financiar unul sau mai mulți concurenți electorali cu o sumă ce nu depășește 52 296 de lei.

Suma care poate fi donată în numerar de către o persoană fizică din țară este de 26 148 de lei, echivalentul a trei salarii medii pe economie. Această sumă poate fi donată și de către persoanele fizice care au obținut venituri în afara țării.

#alegeri #bani #CEC #donatori #partide #venituri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.