Dorin Damir, președintele Federației de Arte Marțiale, a fost achitat marți de Curtea de Apel Centru în dosarul de șantaj și amestec în înfăptuirea justiției, în care era acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra omului de afaceri Vladislav Musteață. Informația a fost confirmată pentru IPN de purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel Centru, Adelina Roșca, transmite IPN.

Instanța de apel a casat din oficiu sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău în decembrie 2022 și a emis o nouă hotărâre, prin care l-a achitat pe Damir. Decizia este executorie din momentul adoptării.

Potrivit acuzării, Dorin Damir ar fi încercat în iunie 2021 să-l determine pe fondatorul companiei „Proimobil”, Vladislav Musteață, să-și retragă pretențiile și să-și schimbe poziția procesuală într-un dosar penal. Procurorii susțineau că mesajele ar fi fost transmise prin intermediul unui avocat și ar fi inclus amenințări voalate cu aplicarea violenței.

În cadrul procesului, Dorin Damir a respins acuzațiile și a declarat că nu îl cunoaște personal pe Vladislav Musteață și nu a avut întâlniri cu acesta. La rândul lor, avocații săi au contestat probele prezentate de acuzare și au solicitat achitarea.

Anterior, Judecătoria Chișinău ajunsese la concluzia că faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunilor de șantaj și amestec în înfăptuirea justiției. Aceeași soluție a fost menținută și de Curtea de Apel Centru.

Dorin Damir nu a fost prezent la pronunțarea hotărârii. Acesta execută în prezent o pedeapsă de trei ani de închisoare într-un alt dosar, privind angajările fictive de la Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Dorin Damir a fost reținut pe 19 ianuarie.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.