În 2023, Republica Moldova intenționează să-și crească cheltuielile naționale de apărare cu 68%.

Țările occidentale ar trebui să ofere mai multe arme Moldovei, deși constituția țării precizează statutul de neutralitate al acesteia, a afirmat consilierul pentru Securitate Națională al Președintelui Republicii Moldova, Dorin Recean, vorbind la conferința internațională „Forum de discuție moldo-european” care s-a încheiat luni la Chișinău.

„Conducerea noastră spune că vor achiziționa cât mai multe arme letale. Adevărat, nu avem bani pentru asta, dar ministrul nostru al apărării [Anatoli Nosatîi] aproape că cerșește efectiv, oferindu-se să construiască un stat cu o apărare puternică în schimb care va fi contribuția noastră la consolidarea securității regionale”, a spus Recean.

El a acuzat fostele autorități că nu au acordat atenția cuvenită Ministerului Apărării și serviciilor speciale, potrivit adevarul.ro.

Cheltuielile pentru apărare în Moldova, a cărei constituție prevede neutralitate permanentă, sunt planificate să crească cu 68% anul viitor. Acest lucru este menționat în bugetul de stat pe 2023, care a fost aprobat săptămâna trecută în primă lectură de către Parlament. Bugetul Ministerului Apărării este de așteptat să fie de 1,5 miliarde de lei (aproximativ 89 de milioane de dolari).

„Trebuie să convingem oamenii de necesitatea sprijinirii alocării banilor pentru serviciile de apărare și securitate. Toate comunicările ar trebui să fie îndreptate astfel încât cetățenii să sprijine acele forțe care merg în parlament și să aloce resurse armatei și securității statului„, a spus Recean.

Anterior, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus că Statele Unite și mai multe țări UE vor acorda asistență în dotarea armatei, iar Fondul European de Pace a alocat în acest scop 40 de milioane de euro. Ea a explicat că NATO discută despre posibilitatea ca nu numai Ucraina, ci și Moldova să fie înarmate conform standardelor alianței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia Partidului Acțiune și Solidaritate de la guvernare de a crește cheltuielile militare este aspru criticată de opoziție – fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, o consideră iresponsabilă pe fondul crizei economice severe a țării, a creșterilor record de preț și a inflației.

Autoritățile transnistrene și-au exprimat îngrijorarea față de „militarizare” – președintele republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselsky, considerând că, în contextul tensiunilor regionale, aceasta ar putea duce la reluarea conflictului de pe Nistru.

#aparare #arme #conflict #Dorin Recean

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.