Deputații au aprobat crearea unui Colegiu Anticorupție la Judecătoria Chișinău și complete specializate la Curtea de Apel Centru. Reglementările au fost aprobate în a doua lectură, luând în considerare recomandările Comisiei de la Veneția și a părților interesate, transmite serviciul de presă al Legislativului.

În cadrul Colegiului anticorupție au fost instituite 15 funcții de judecător. Colegiul anticorupție va activa într-un sediu separat din municipiul Chișinău și va fi condus de vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. În cadrul Curții de Apel Centru au fost instituite două complete specializate, fiecare fiind format din trei judecători.

Autorii consideră că astfel se va îmbunătăți procesul de înfăptuire a justiției în cazul corupției la nivel înalt și se va efectua mai eficient controlul judiciar al actelor emise de către inspectorii de integritate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Colegiul anticorupție va judeca în primă instanță cauzele penale care vizează corupția, dacă acestea au fost săvârșite de persoane care au fost învestite în funcție de Parlament, Președintele Republicii Moldova sau Guvern; funcționari publici de conducere de nivel superior; colaboratori ai Centrului Național Anticorupție în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu; directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Agenției Achiziții Publice etc. La fel, vor fi judecate de Colegiul anticorupție cauzele penale în care suma de bani sau alte foloase pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite depășește 500.000 de lei sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește 5 milioane de lei”, transmit responsabilii din cadrul Parlamentului.

Completele Curții de Apel Centru vor judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță de Colegiul anticorupție.

#anticorupție #colegiu #complete #judecatori #parlament

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.