O revoltă a tinerilor de acum 16 ani a readus Republica Moldova în atenția lumii. După opt ani de guvernare comunistă, mica țară din estul Europei se îndrepta spre o dictatură de model post sovietic după alegerile din 5 aprilie 2009. Nemulțumiți de rezultatele scrutinului, sute de tineri au ieșit a doua zi în Piața Marii Adunări Naționale la un miting pașnic.
„Revoluţia Twitter”, așa cum a fost numită în presa internațională din cauza conexiunilor create între protestatari de noile tehnologii informaționale, s-a declanșat după ce au fost înregistrate mai multe provocări. Situația a degenerat într-o adevărată răscoală care a culminat a doua zi cu devastarea sediilor Președinției și Parlamentului. În urma intervenției brutale a poliției, dar și a represiunilor care au urmat, sute de tineri au fost maltratați, iar cel puțin șase au murit în condiții suspecte.
Alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie au pus Republica Moldova pe drumul european și au salvat țara de la o dictatură asemenea celor din fostul spațiu sovietic. Cui i se datorează această schimbare, cine sunt eroii, dar și trădătorii revoluției Tweeter și de câți ani va fi nevoie pentru dezlegarea tuturor misterelor revoltei tinerei generații. Aflăm de la istoricul Sergiu Mustață și avocatul Vadim Vieru, director de program drepturile omului Promo-LEX. Astăzi la „Consens Național”, la Rlive TV, la ora 20:00
Premierul Vasile Tofan a mers miercuri, 19 august, în fața profesorilor care protestează în Piața Marii Adunări Naționale și le-a spus că bugetul nu permite, în acest moment, majorarea salariilor în măsura solicitată. Șeful Guvernului a recunoscut că situația financiară este dificilă, dar a promis că Executivul va veni cu măsuri pentru a identifica bani și a îmbunătăți situația din educație.
„Nu o să fiu populist și o să le spun oamenilor lucrurile așa cum sunt. Și lucrurile așa cum sunt, dragi profesori, e că lucrurile stau prost la capitolul bugetar. Vreau să o spun direct”, a declarat Tofan.
Premierul le-a spus profesorilor că înțelege nemulțumirea și chiar furia acestora, dar a explicat că orice majorare de cheltuieli trebuie să aibă o sursă de finanțare.
„Când dăm un leu într-o direcție, trebuie să înțelegem de unde îl luăm”, a spus el.
Tofan a menționat că, pe lângă educație, Guvernul are solicitări de finanțare și din partea agricultorilor, a angajaților din domeniul drumurilor, infrastructurii, sănătății și afacerilor interne.
„În toate sectoarele trebuie să ne asumăm măsuri curajoase și să eficientizăm sectorul public, inclusiv în educație avem unde eficientiza. Ca să putem plăti cu salarii mai bune trebuie să continuăm cu măsurile curajoase făcute de domnul Perciun”, a afirmat Tofan.
Tofan l-a apărat și pe ministrul Educației, Dan Perciun. Acesta a declarat că Perciun este unul dintre miniștrii care insistă cel mai mult pentru bani destinați educației.
„Eu nu cunosc un alt ministru, pentru că pentru mine, vă spun ca prim-ministru, îmi vine foarte greu cu domnul Perciun. Pentru că atunci când avem ședințele interne și toți luptă pentru buget, el strigă cel mai tare. El este cel mai agresiv, în sens bun, și luptă pentru voi”, a declarat Tofan.
Ministrul Educației, Dan Perciun, prezent și el la manifestație, a fost huiduit de mulțime.
„Ne-au reușit anumite lucruri împreună și trebuie să le continuăm. Suntem o țară pentru care educația este foarte importantă și în ultimii ani au fost mai multe revendicări pe care le-am realizat… Trebuie să continuăm această dinamică. Acum, în 2026 avem o situație excepțională, nu pe potriva așteptărilor dumneavostră… O să încercăm să găsim acele soluții care ne vor permite să ne onorăm angajamentele”, a spus ministrul.
Autoritățile au anunțat că astăzi la ora 14:00, Guvernul va prezenta un set de măsuri privind revendicările cadrelor didactice.
Precizăm că sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat, miercuri, în fața Guvernului. Aceștia cer majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar.
Participanții au semnat o rezoluție prin care își exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor și cer ca munca din sistemul educațional să fie respectată prin venituri „demne și motivante”. Potrivit acestora, un salariu decent este un drept, nu un privilegiu.
Profesorii solicită respectarea angajamentelor privind majorarea salariilor de la 1 septembrie, precum și prevederea clară a acestei creșteri în actele normative. Totodată, aceștia cer o creștere salarială substanțială, care să contribuie la sporirea atractivității profesiei didactice și la menținerea angajaților în sistem.
