Adriana Bețișor scapă de urmărire penală, în cazul dosarului privind luarea de mită și abuzul de serviciu. Responsabilii de la Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță consecutivitatea evenimentelor care au dus la încetarea urmăririi penale.

Conform lor, inițial acțiunile au fost examinate de Procuratura Anticorupție, care în 2020 a refuzat pornirea urmăririi penale în privința Adrianei Bețișor. În martie 2021, Alexandr Stoianoglo a anulat ordonanța de refuz și a dispus efectuarea investigațiilor de către procurorii PCCOCS. Avocatul Adrianei Bețișor a contestat decizia, însă Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a respins plângerea.

„Prin urmare, la distanță de o lună, în septembrie 2021, procurorii PCCOCS au trimis dosarul spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Însă, în iunie 2022, în timp ce dosarul era în judecată, Curtea de Apel Chișinău a casat acea încheiere judecătorească, prin care a fost respinsă plângerea avocatului privind ordonanțele PG și a transmis cauza spre rejudecare”, notează PCCOCS.

La reexaminarea sesizării avocatului, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a anulat în decembrie 2022 ordonanțele PG de investigare a fostului procuror. Procurorii PCCOCS au considerat neîntemeiată încheierea instanței și au contestat-o la Curtea de Apel Chișinău.

În iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a transferat examinarea dosarului la Curtea de Apel Bălți, la cererea președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău.

Urmare a examinării recursului procurorului, Curtea de Apel Bălți l-a respins în august 2023, încheierea fiind irevocabilă.

„Menționăm, procurorul în cauză mai este învinuit și de comiterea infracțiunii de amestec în înfăptuirea justiției, acuzație care urmează a fi judecată de un alt complet de judecată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, timp în care persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, transmite PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul de care a scăpat ex-procurorul se referă la fapte care ar fi fost comise în 2018. Bețișor era acuzată că ar fi pretins de la un condamnat 50.000 de euro, pentru a-i recalifica acțiunile și a retragere acuzațiile în dosarul aflat pe rol la Curtea de Apel Chișinău. Învinuitul era acuzat de tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Învinuirile erau respinse de fosta funcționară.

Amintim că Adriana Bețișor a devenit cunoscută după de a instrumentat mai multe dosare de rezonanță. Printre ele se numără „frauda bancară” și episodul în care Vlad Filat a fost condamnat pentru trafic de influență și luare de mită.

#Adriana Betisor #dosar #explicatii #PCCOCS #urmarire penala

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.