Audierile în dosarul „frauda bancară” continuă. Vineri, 23 ianuarie, are loc o nouă ședință de judecată, însă Vladimir Plahotniuc a absentat din nou.

În cadrul ședinței, fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu, este audiat în calitate de martor prin videoconferință, din Ambasada Republicii Moldova la București, unde se află în prezent.

Arapu a declarat în fața instanței că nu este vizat în niciun dosar legat de frauda bancară și a menționat că nu mai cunoaște detalii despre deciziile luate la acea vreme, invocând trecerea timpului. Potrivit acestuia, criza bancară a fost provocată de managementul defectuos al băncilor, supravegherea slabă din partea statului și cedarea pachetului de acțiuni de la Banca de Economii. Criza financiară din 2008 ar fi putut reprezenta un motiv pentru criza bancară din Republica Moldova.

Totodată, fostul ministru a precizat că creditele de urgență și garanțiile bancare au fost acordate inclusiv la recomandarea Banca Mondială și a Fondul Monetar Internațional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot astăzi urma să fie audiat, prin videoconferință, și fostul deputat Vladimir Andronachi, însă acesta a anunțat că se abține, deocamdată, să facă declarații, până la clarificarea situației din episodul dosarului „frauda bancară” în care este el însuși învinuit. Aflat în Penitenciarul nr. 13, Andronachi a semnat o cerere în acest sens, prezentată judecătorilor.

Amintim că miercuri, 21 ianuarie, Judecătoria Chișinău a dispus prelungirea cu încă 30 de zile a mandatului de arestare pe numele lui Vlad Plahotniuc. Potrivit deciziei, noul mandat de arestare va fi valabil până la data de 22 februarie.

Mandatul de arestare pe numele lui Vlad Plahotniuc, prelungit cu încă 30 de zile

#Anatolie Arapu #Vladimir Andronache #martori #Vladimir Plahotniuc #sedinta

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali