Directorul, directorul adjunct al unui sanatoriu din orașul Vadul lui Vodă, dar și un intermediar, reținuți în dosarul fraudelor din cadrul sanatoriului „Speranța” din orașul Vadul lui Vodă, rămân în arest la domiciliu. Procuratura Generală (PG) anunță, într-un comunicat de presă că, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul formulat de procurorul de caz, menținând măsura arestului la domiciliu în privința învinuiților.

Anterior, la data de 12 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestului preventiv, aplicată în privința învinuiților, cu măsura arestului la domiciliu pentru un termen de 30 de zile.

„Procuratura Chișinău a considerat această soluție ca fiind neîntemeiată, motiv pentru care a declarat recurs, argumentând existența unor riscuri reale, precum influențarea martorilor, distrugerea probelor ori săvârșirea altor acțiuni ce ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal.

Procuratura Chișinău până în prezent a depus un efort investigativ substanțial în cadrul dosarului: au fost audiați martori, inclusiv angajați ai sanatoriului vizat, au fost efectuate ridicări de documente, interpelări către instituții și alte acțiuni esențiale pentru probarea faptelor.

În pofida acestui efort considerabil, ancheta este abia în plină desfășurare. Ceea ce implică un volum de muncă și mai amplu în perioada imediat următoare. În acest context, Procuratura a subliniat în fața instanței riscurile nominalizate și importanța plasării persoanelor în arest preventiv”, precizează procurorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți, 27 mai, au fost desfășurate peste 50 de percheziții pe întreg teritoriul țării. Directorul, directorul adjunct al unui sanatoriu din orașul Vadul lui Vodă, dar și un intermediar, au fost reținuți de Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Chișinău. Cei trei sunt cercetați în mai multe dosare penale ce vizează corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea banilor publici. Este vorba de sanatoriul Speranța.

De unde banii? Ofițerii CNA anunță suma imensă, ridicată în cadrul perchezițiilor de la „Speranța”

#dosar #mita #sanatoriu #Vadul lui Voda

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.