După ce miercuri, 8 decembrie, șeful Direcției Generale Urmăririi Penale a Centrului Național Anticorupție, Ghenadie Tanas a fost reținut pentru 72 de ore, astăzi, 9 decembrie, procurorii anunță despre rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate în cadrul dosarului penal.

Procuratura Anticorupție anunță că Tanas este vizat într-o cauză penală pe faptul îmbogățirii ilicite, fals în declarații și practicarea ilegală a activității financiare.

„Comunicăm că, pe parcursul zilei de ieri, 08 decembrie 2021, de către procurorii anticorupție, cu suportul ofițerilor SIS, au fost efectuate 7 percheziții, la șeful Direcției Generale Urmărire Penale a Centrului Național Anticorupție și membrii de familie a acestuia. În cadrul perchezițiilor au fost ridicate calculatoare, telefoane mobile și documente care au relevanță la cauza penală. Concomitent, ținem să menționăm că, ieri au mai fost efectuate acțiuni de urmărire penală și anume cercetarea la fața locului a unor bunuri imobile deținute de figuranți, inclusiv au fost audiați martori. Totodată au fost recunoscute și audiate în calitate de bănuiți, trei persoane. Pe parcursul zilei de astăzi, șefului Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție, urmează a-i fi înaintată învinuirea și audiat în calitate de învinuit, după care procurorul de caz va decide asupra oportunității aplicării măsurii preventive”, anunță PA.

Despre acțiunile întreprinse și soluția emisă pe caz, Procuratura Anticorupție va informa opinia publică, revenind cu informații suplimentare, se mai arată în comunicatul PA.

Amintim că pe parcursul zilei de miercuri, 8 decembrie 2021, procurorii anticorupție în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au efectuat mai multe acțiuni de urmărire penală în acest caz.

„Ghena” de la CNA, vizat într-o cauză penală deschisă de procurori pe faptul îmbogățirii ilicite

Potrivit presei de investigație, Ghenadie Tanas a fost subiectul mai multor investigații din anii 2017 – 2019, fiind menționat faptul că este unul dintre cei mai bogați angajați ai CNA. O investigație a Ziarului de Gardă din 2017, relevă faptul că acesta a cumpărat 40 de terenuri, a dat cu împrumut mii de euro și s-a ales cu un apartament în Chișinău.

Ghenadie Tanas este, din martie 2013, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA. Anterior, el a fost ofiţer de urmărire penală şi şef de secţie în cadrul Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei

#angajat #CNA #martori #PA #Percheziții #retinere

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar