Bunuri de circa 5 milioane de lei au fost sechestrate de Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI), din cadrul CNA, în baza delegațiilor procurorilor, săptămâna trecută. Printre acestea se numără 2 încăperi locative, un mijloc de transport, 3 conturi în numerar, un teren pentru construcție și creanțe.

În prezent, ARBI are în examinare 142 de delegații, pe 110 de cauze penale, în privința a 209 de subiecți. Săptămâna trecută, pe conturile trezoreriale ale ARBI a fost depus un milion de lei.

„Direcția generală asigurare operativă a efectuat 6 expertize judiciare, dintre care 2 criminalistice, 3 IT și una în construcție, în procedură fiind alte 66 de expertize. Ofițerii de urmărire penală ai CNA gestionează 358 de cauze penale”.

Totodată, Direcția legislație a recepționat 19 de proiecte de acte normative pentru expertizare și a remis autorilor 15 rapoarte de expertiză și 9 avize. La moment, se lucrează pe 39 materiale, recepționate de la autorități.

Direcția analitică a efectuat 5 analize operaționale și a inițiat 3 noi, alte 69 de studii sunt în procedură. Reprezentantul Serviciului juridic al CNA a participat la 10 ședințe de judecată, iar Direcția testarea integrității profesionale a eliberat 134 de caziere de integritate.

La linia națională anticorupție au fost recepționate 31 de apeluri, iar în cancelaria CNA au fost înregistrate 1498 de materiale. În penitenciare se află 15 persoane, arestate în dosarele CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI a CNA #procurori #sechestre

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.