Două femei originare din Republica Moldova, reținute de forțele de ordine în timpul protestelor violente din SUA

Potrivit unor surse din presa internațională, este vorba de Eugenia Malimon în vârstă de 54 de ani și fiica ei, Cristina Malimon de 28 de ani, care, după ce au fost arestate, cele două femei au cerut un traducător în limba rusă, pentru a putea întreține discuția cu autoritățile americane.

Ambele sunt acuzate de autoritățile americane de încălcarea restricțiilor impuse și intrarea ilegală în SUA.

Sursele din presa străină susțin că, Cristina este vicepreședinta organizației „Oregon Young Republicans”. În plus, ea este, de asemenea, ambasador pentru „Turning Point SUA” și membră a unui grup de reflecție la „Falkirk Center”, care îl susține pe Trump la Universitatea Liberty.

Cristina Malimon este extrem de activă pe rețelele de socializare și are peste 25.000 de urmăritori pe Instagram. Acolo promovează teorii ale conspirației de dreapta și fake news-uri electorale. Ea a pozat alături de mulți dintre susținătorii lui Trump, inclusiv Roger Stone și Candice Owens, precum și guvernatorul Christy Noem din Dakota de Sud.

Aceasta a primit interdicția de a părăsi statul Columbia, lucru pe care Cristina intenționează să-l supună contestării în instanță.

#Cristina Malimon #Eugenia Malimon #proteste #SUA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 3 decembrie curent, România pentru că nu a sancţionat un bărbat care a publicat online fotografii intime ale fostei sale partenere, relatează digi24.ro.

Instanţa europeană a condamnat astfel România pentru încălcarea articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieţii private şi de familie.

În 2016, fostul partener al reclamantei le-a trimis membrilor de familie ai acesteia fotografii intime ale ei. În plus, el a publicat acele fotografii, însoţite de informaţii personale, pe site-uri care oferă servicii de escortă.

Tânăra, atunci în vârstă de 18 ani, a depus rapid plângere, însă ancheta penală şi procedura au rămas mult timp pe rol, până la expirarea termenului de prescripţie a răspunderii penale. După ce a epuizat toate posibilităţile de recurs în România, ea a formulat o plângere către CEDO în 2021.

În hotărârea sa, CEDO a subliniat „întârzierile excesive” în anchetă şi a considerat că în România cadrul legal nu este adecvat şi, în consecinţă, tânăra nu a fost protejată împotriva violenţei online. Instanţa europeană mai invocă şi „dispreţul” autorităţilor, care au considerat că reclamanta a fost în parte responsabilă pentru respectivele fapte.

Prin urmare, CEDO condamnă România să-i plătească reclamantei 700 de euro drept daune materiale, plus 7500 de euro ca daune morale şi 125 de euro pentru cheltuieli de judecată.