Două stele noi au fost descoperite de telescopul spațial James Webb al NASA, în Nebuloasa Inelului Sudic ce înconjoară o stea muribundă, potrivit unui studiu publicat joi, 8 decembrie curent, în Nature Astronomy. Descoperirea a fost posibilă mulțumită observaţiilor de o precizie neegalată pe care le face telescopul spațial James Webb.

Nebuloasa Inelului Sudic este situată în Calea Lactee la o distanţă de aproximativ 2.000 de ani-lumină de sistemul nostru solar, fiind un nor gigantic de gaz şi praf produs de o stea care, aflată pe moarte, expulzează o parte din materia sa – o cantitate mare de gaz şi puţin praf.

În centru rămâne inima acestei stele, denumită pitică albă: o stea foarte fierbinte şi foarte mică, dificil de văzut în mod direct, dar a cărei existenţă poate fi ghicită prin prezenţa inelelor portocalii de jur împrejur, urme ale materiei pe care a ejectat-o.

Spre deosebire de Soare, care va muri în singurătate, pitica albă aflată în centrul Nebuloasei Inelului Sudic are un însoţitor. Se ştia până acum de existenţa unei stele ”însoţitoare”, mai uşor de observat în comparaţie cu pitica albă întrucât este încă în floarea vârstei.

Acest astru însoţitor este cel mai strălucitor corp ceresc din centrul discului de praf în fotografiile realizate de telescopul James Webb, care operează din această vară la o distanţă de 1,5 milioane de kilometri de Terra.

Funcţionarea aceasta în duet, destul de clasică în Calea Lactee, nu oferea însă o explicaţie pentru structura „atipică” a nebuloasei, a explicat pentru AFP Philippe Amram, din cadrul laboratorului de astrofizică din Marsilia, unul dintre autorii studiului publicat joi în „Nature Astronomy“, care analizează observaţiile recente ale telescopului.

Stelele se află în centrul Nebuloasei Inelului Sudic

Observaţiile realizate de James Webb clarifică misterul: graţie imaginilor în infraroşu, o lungime de undă invizibilă pentru ochiul uman, instrumentele telescopului au descoperit dovada prezenţei a cel puţin alte două stele în centrul nebuloasei.

Stelele descoperite se află în centrul nebuloasei, care se întinde pe un diametru echivalent cu o distanţă de 1.500 de ori cât cea de la Soare la Pluto. Sunt mai îndepărtate de pitica albă decât steaua însoţitoare, dar per ansamblu, cele patru stele sunt suficient de apropiate unele de altele pentru a interacţiona.

În interiorul acestui grup de stele se produc astfel ”schimburile de energie” care ”vor forma în urma lor” structura nebuloasei, potrivit astrofizicianului, aceasta fiind explicaţia pentru aspectul neobişnuit al nebuloasei.

#nebuloasă #stea #Telescop James Webb

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.