„Moldova care trăiește în umbra lui Putin”. Este cel mai fragil vecin al Ucrainei, cea mai săracă țară din Europa, afectată de o inflație de aproape 30%. Se confruntă cu deficitul de energie și chiar cu incursiuni de rachete rătăcite. Dar nu este pe cale să fie dusă de nas: țara ține linia împotriva a ceea ce liderii lumii numesc un „război hibrid” al Rusiei și își țintește sistemul politic și economia. Așa suntem descriși înainte de interviul președintei Maia Sandu oferit Christianei Amanpour de la CNN.

Maia Sandu a vorbit protejarea democrației. „Noi credem în democrație, noi am luptat mulți ani pentru democrație, împreună cu poporul din Moldova. Desigur, Moldova continuă să fie o democrație fragilă, dar obiectivul nostru a fost să consolidăm instituțiile democratice, procesele democratice și încercăm să facem asta, după cum am promis oamenilor”.

Potrivit șefei statului, „Ucraina își apără astăzi propria libertate, dar apără și libertatea Moldovei”. „Noi le suntem foarte recunoscători ucrainenilor curajoși, însă riscurile continuă să existe. Chiar dacă, datorită Ucrainei, nu există o amenințare militară în aceste zile, ne confruntăm cu un război hibrid, sunt încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în Moldova”.

„Propaganda este parte a războiului hibrid, transformarea resurselor energetice în arme este parte a războiului hibrid, iar Gazprom-ul rus a tăiat aprovizionarea cu gaze a Moldovei până la 60%, în pofida contractului pe care-l avem. În pofida faptului că noi plătim în condițiile unor prețuri înalte. Am văzut că grupurile corupte din Moldova, împreună cu forțele politice pro-ruse și care sunt susținute de Rusia, au organizat proteste pentru a destabiliza situația. Dar oricât de dificil ar fi, noi trebuie să găsim soluții și noi primim sprijin din partea partenerilor noștri de dezvoltare”, a mai declarat Maia Sandu.

Cât despre marile cazuri de corupție în Moldova, acestea „s-au întâmplat prin intermediul unor rețele de companii anonime, prin care banii din Moldova au ajuns în diferite jurisdicții. Acum, la fel, solicităm ajutor ca să recuperăm acești bani și sperăm să avem mai multă cooperare internațională în acest sens”.

Interviul a durat mai bine de 10 minute și poate fi urmărit integral mai jos.

Președinta Republicii Moldova, aflată la Washington săptămâna curentă între 5 și 7 decembrie, s-a întâlnit cu vicepreședintele SUA, Kamala Harris, și cu alți înalți oficiali. A primit și un premiu Madeleine Albright pentru eforturile ei neobosite de a promova democrația.

#CNN #Maia Sandu

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.