Kîrgîzstanul a anunţat joi un schimb de teritorii disputate cu Tadjikistanul de la căderea Uniunii Sovietice, la trei luni după un acord istoric care a pus capăt unui conflict legat de ultima frontieră contestată din Asia Centrală, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit serviciilor secrete kîrgîze, Kîrgîzstanul va primi în jur de 25 de kilometri pătraţi în Tadjikistan, în schimbul unei suprafeţe echivalente sau cu un acces mai bun la resursele de apă, care în această regiune sunt împărţite şi au condus deseori la conflicte sângeroase.

Acordul urmează să fie semnat de şefii de stat kîrgîz Sadîr Japarov şi tadjik Emomali Rahmon.

Mai multe şosele şi puţuri de petrol controversate au fost declarate neutre şi „vor fi utilizate de cele două părţi”, potrivit acordului.

Înţelegerea se înscrie într-un context general de ameliorare a relaţiilor mult timp deteriorate de rivalităţile dintre cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan).

În ultimii ani, ţările respective au anunţat acorduri de delimitare a frontierelor, în special pentru a facilita schimburile comerciale şi a asigura stabilitatea acestei regiuni strategice şi bogate în resurse naturale, situată între Europa şi China.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tadjikistanul şi Kîrgîzstanul au ajuns, de asemenea, la un acord asupra unei zone aflate în apropierea unui canal esenţial pentru agricultură în aceste regiuni sărace şi rurale.

În plus, acordul va asigura o utilizare „fără obstacole a instalaţiilor agricole şi energetice” situate de o parte şi de alta a frontierei între sudul Kîrgîzstanului şi nordul Tadjikistanului.

#Kîrgîzstan #schimb de teritorii #Tadjikistan

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.