Membrii Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice își propune pe parcursul anului curent să realizeze patru obiective de bază – realizarea funcției legislative, funcției de control parlamentar, examinarea corespondenței parvenite la adresa Comisiei și audiența cetățenilor. Acțiunilor membrilor Comisiei se regăsesc în planul de acțiuni ce urmează a fi implementat treptat.

Astfel, în procesul de realizare a funcției legislative, membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice își propun să intensifice cooperarea cu autoritățile administrației publice, cu reprezentanții societății civile, dar și să organizeze întrevederi cu reprezentanții organizațiilor internaționale, donatori externi, experți și alte părți interesate.

Pe parcursul anului curent, parlamentarii mai planifică să meargă în vizite inopinate la penitenciarele din țară, în alte vizite opționale la diverse instituții, cum ar fi: centre de plasament pentru copiii separați de părinți, școli auxiliare, instituții speciale, centre de plasament pentru persoane vârstnice, internate psihoneurologice, centre de plasament pentru persoane cu dizabilități, centru de plasament al Biroului Migrație și Azil, unități militare, spitale etc.

De asemenea, în sesiunea de primăvară, este planificată o vizită de lucru la Agenția Relații Interetnice, instituție care are misiunea de a asigura implementarea politicilor statului în acest domeniu și al funcționării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, Comisia drepturile omului și relații interetnice și-a planificat realizarea controlului parlamentar asupra executării Legii cu privire la probațiune, a Legii privind drepturile copilului, a Legii cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și statutul juridic al organizațiilor lor și a Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Scopul acestor acțiuni este de a analiza eficiența implementării acestor acte normative, a monitoriza implementarea cadrului legal în domeniul drepturilor femeii și a copilului, a monitoriza respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

#Comisie parlamentara #obiective #parlament

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins ca inadmisibil recursul avocaților lui Vladimir Plahotniuc, care au contestat schimbarea unui judecător din completul ce examinează apelurile în dosarul „Frauda bancară”, transmite TVR Moldova.

Pe 30 septembrie, președintele interimar al Curții de Apel Centru a dispus înlocuirea judecătorului Vitalie Budeci cu Vitalie Pîslariuc. Decizia a fost motivată prin imposibilitatea lui Budeci de a emite acte judecătorești de dispoziție, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat raportul privind nepromovarea acestuia la evaluarea externă.

Avocații Lucian Rogac și Mihail Silivestru au contestat încheierea, susținând că înlocuirea judecătorului nu era justificată și că examinarea apelului putea fi amânată până la clarificarea situației acestuia. Apărarea a invocat și faptul că noul membru al completului ar fi fost desemnat fără repartizare aleatorie prin sistemul de gestionare a dosarelor.

Prin încheierea din 22 octombrie, CSJ a stabilit că recursul este inadmisibil, întrucât legislația nu permite contestarea separată a unei încheieri privind schimbarea completului de judecată. O asemenea decizie poate fi atacată odată cu hotărârea Curții de Apel asupra fondului cauzei.

„În aceste condiții, completul nu se va pronunța asupra argumentelor privind legalitatea schimbării completului și nu va proceda la examinarea fondului recursului. Soluția de respingere ca inadmisibil nu presupune verificarea hotărârii atacate”, se menționează în încheierea CSJ, care este irevocabilă.

Amintim că, pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a depus apel pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider al Partidului Democrat a fost condamnat pentru cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrase din trei bănci comerciale.